Daraban (CCIR): Romania trebuie sa se orienteze si catre zonele extracomunitare in ceea ce priveste comertul exterior

Romania trebuie sa se orienteze si catre zonele extracomunitare, in conditiile in care circa 70% din comertul exterior al Romaniei este de fapt comert intracomunitar, a declarat, joi, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), Mihai Daraban, intr-o conferinta de specialitate.

"Următorul eveniment va fi cu Libanul. De data aceasta mergem noi la alții. Deci, încercăm să ieșim oarecum din spațiul intracomunitar cu ceea ce înseamnă comerț exterior pentru că, ceea ce se întâmplă totuși în spațiul intracomunitar, este un trend ușor ascendent, însă s-a intrat într-o rutină economică și de schimburi comerciale. Trebuie să mergem către zonele extracomunitare pentru că am rămas captivi în această zonă. Circa 70% din comerțul exterior al României este de fapt comerț intracomunitar", a subliniat Daraban, la Forumul Economic România-Ungaria, care se desfășoară în marja lucrărilor Mixte Interguvernamentale, în perioada 11-12 februarie, la București.

Acesta a subliniat că Forumul Economic România-Ungaria are ca scop identificarea de noi proiecte de cooperare și consolidarea celor deja existente în domenii precum: energie, infrastructură, transporturi, agricultură, industria alimentară IT&C.

"Ungaria este unul dintre partenerii tradiționali ai României și a ocupat permanent o poziție de top în comerțul exterior românesc. În același timp, România este cel de-al treilea partener de export al Ungariei, după Germania și Austria (...) În România sunt prezente companii maghiare de prestigiu care însumează investiții directe cu capital unguresc ce au atins, în cursul anului 2015, cifra de 838 milioane de euro, reprezentând 1,4% din totalul investițiilor străine directe din România, conform datelor Băncii Naționale a României. În prezent, pe teritoriul României activează 2046", a mai spus Daraban.

Acesta a adăugat că, în prezent, pe teritoriul României activează 2046 de firme cu capital integral unguresc, conform datelor furnizate de Sistemul Național de Informații de Afaceri (SNIA), pentru începutul anului 2016.

"Ne-am propus o acțiune conjugată și cu factorii guvernamentali. Este vorba despre proiecte energetice majore, proiectul AGRI, dacă Ungaria mai achiesează sau nu la acest proiect, interconectoarele de gaze-electricitate și, nu în ultimul rând, coridorul european, care este Dunărea. Aici, din păcate, abordările sunt diferite. Sunt țări interesate de Dunăre cum ar fi România, Serbia și Austria și, pe cealaltă parte, țări care nu au ca prioritate Dunărea, precum Bulgaria, care nu are infrastructură portuară și flotă fluvială, Ungaria, care a cam declarat-o zonă ecologică, deși mai bine declara autostrăzile zonă ecologică și nu Dunărea, Slovacia care nu are un interes major față de Dunăre pentru că nu au infrastructură portuară și flotă fluvială", a mai spus președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

Sursa: Agerpress