Lazea: Care ar fi problemele atunci cand stimulam o crestere bazata pe consum? Majorarea datoriei externe si reaprinderea inflatiei

Stimularea consumului in detrimentul productiei poate genera probleme precum cresterea datoriei publice sau reaprinderea inflatiei pentru o economie cum este cea a Romaniei, care va trece in trimestrul trei al acestui an de la deficit de cerere la exces de cerere, sustine economistul sef al Bancii Nationale a Romanie, Valentin Lazea.

"Avem această întrebare: ce fel de viitor (alegem — n.r.) pentru România? Exportator competitiv sau piață de desfacere pentru străini? (...) Dacă vrem să fim exportatori, trebuie să ne gândim și care sunt politicile care îi stimulează mai degrabă pe exportatori decât pe cei care produc pentru consumul intern. În politica fiscală, una este să stimulezi consumul, de exemplu prin reducerea TVA, și alta să stimulezi producția de exemplu prin reducerea CAS; în politica monetară, una este să stimulezi exporturile cu o ușoară depreciere a monedei, și alta să stimulezi importurile cu aprecierea monedei naționale, în politica structurală, dacă vrei exporturi trebuie să ai reforme structurale gen infrastructură, o mai bună administrație etc", a spus Lazea.

El a explicat și care sunt pericolele în cazul în care se optează pe stimularea consumului. "Care ar fi problemele atunci când stimulăm o creștere bazată pe consum? În cazul în care capacitatea de producție internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, se va apela la creșterea importurilor și, pe cale de consecință, a datoriei.(...) În plus, una este să stimulezi consumul atunci când ai un deficit de cerere (cum a fost și este încă în România până în trimestrul doi al acestui an) și alta când se trece de la deficit de cerere la exces de cerere, cum se va întâmpla în România din trimestrul trei. Asta duce la reaprinderea inflației", a explicat miercuri Lazea în cadrul unei conferințe de specialitate, menționând că vorbește în nume personal.

Mai mult, Valentin Lazea susține că un alt risc al unei astfel de abordări constă în faptul că România ar putea fi tentată să intre în așa-zisă capcană a venitului mijlociu (specifică țărilor care au avansat de la un nivel redus al veniturilor pe cap de locuitor la un nivel mai ridicat și decid să se relaxeze). "Este capcana în care cad cele mai multe țări care ajung în jur 10.000 de dolari pe locuitor și care spun hai să ne relaxăm, ne-am chinuit destul până acum, venim de la 2.000 de dolari pe cap de locuitor, hai să mai trăim și mai bine, că o viață are omul", a explicat Lazea.

În plus, oficialul citat a reamintit faptul că, în perioada 2004 — 2008, România a crescut pe bază de consum, iar în perioada 2009 — 2014 pe bază de exporturi, iar acum, la cererea consumatorilor și a producătorilor, "politicul răspunde cu promptitudine și crește consumul". "Există iluzia în mediul antreprenorial că recenta criză este datorată exclusiv mediului extern. Este fals! Cu sau fără criză, în România o mare nevoie de ajustare și de reformă tot ar fi apărut mai devreme sau mai târziu", a mai spus Valentin Lazea.

El a adresat și o întrebare pe care a catalogat-o ca fiind de un milion de dolari: "De ce o țară care exportă o duce mai bine decât una care consumă?". Pentru că țările pe excedent comercial au trecut mult mai bine de criză decât celelalte, o concurență externă puternică stimulează inovarea și responsabilitatea în afaceri, iar un stat care rezistă tentației consumeriste este mai puțin tentat să pice în capcana venitului mijlociu, a răspuns Lazea.

Potrivit acestuia, există și o serie de vești bune pentru perspectiva de creșterea economică a României pe bază de exporturi, și anume faptul că mai mult de jumătate din investițiile străine directe intrate în România în ultimi ani au venit în ramuri exportabile, iar în structura exporturilor românești predomină grupa medium-high tech (39% din total exporturi) și în creștere, deși alte ramuri, cum ar fi agricultura și turismul sunt în continuare pe deficit din cauza unor politici nepotrivite.

În plus, Valentin Lazea susține că ipoteza potrivit căreia economia românească este dominată de firmele străine nu este confirmată de datele Băncii Naționale, potrivit cărora capitalul românesc încă predomină atât ca cifră de afaceri (54% în 2014), cât și ca active totale (tot 54%), valoare adăugată brută (51%), dar și la număr de salariați (70%).

Sursa: Agerpress