Patronat: Directionarea investitiilor in sectoarele cel mai putin competitive in plan european,risc de cheltuire ineficienta a fondurilor publice

Patronatul Investitorilor Autohtoni considera ca directionarea investitiilor in sectoarele economice cel mai putin competitive in plan european, cu productivitate foarte scazuta, costuri de personal mici si grad redus de calificare a fortei de munca, precum fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului, tabacirea pieilor, incaltaminte si marochinarie, creste semnificativ riscul de cheltuire ineficienta a fondurilor publice si de estompare a impactului asteptat, ca urmare a utilizarii instrumentelor structurale in procesul de dezvoltare a mediului de afaceri in general si a IMM-urilor in special.

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și vicepremierului Vasile Dîncu, Patronatul Investitorilor Autohtoni dorește să atragă atenția asupra unei "stări de fapt anormale" ce caracterizează cadrul actual de alocare și direcționare a fondurilor europene nerambursabile, cu precădere prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 — 2020, "ce poate avea profunde implicații negative asupra dezvoltării economice regionale a României, în perioada următoare".

"(...) constatăm faptul că subvențiile acordate în cadrul programelor de finanțare europeană fie nu sunt suficient direcționate către industria prelucrătoare (principalul angajator la nivel național), fie sunt destinate unor sectoare economice care nu prezintă nicio perspectivă reală de a genera valoare adăugată la nivel regional și de a spori competitivitatea economică națională în raport cu piețele externe. Cu titlu de exemplu, în Strategia Națională de Competitivitate 2014-2020, sunt identificate ca sectoare prioritare de dezvoltare din sfera industriei prelucrătoare domeniile textile și pielărie, respectiv lemn și mobilă, care se află la nivel european între primele cinci industrii necompetitive și fără perspective de a genera valoare adăugată", afirmă investitorii.

În acest sens, Patronatul Investitorilor Autohtoni face referire la un studiu recent realizat din care rezultă că, la nivelul României, industria prelucrătoare constituie principalul sector angajator, cu un număr de 1.185.617 contracte de muncă, reprezentând circa 25% din totalul contractelor de muncă înregistrate la nivel național în anul 2015.

"Analizând particularitățile structurale ale industriei prelucrătoare din România, a reieșit faptul că acest sector industrial este specializat preponderent în domenii precum: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte — 148.806 contracte de muncă, fabricarea de mobilă — 60.005 contracte de muncă, fabricarea articolelor de marochinărie și încălțăminte — 48.893 contracte de muncă etc, în timp ce structura forței de muncă din România se caracterizează printr-o pondere relativ ridicată a lucrătorilor necalificați în total personal", spune patronatul.

Investitorii români atrag atenția asupra faptului că aceste sectoare industriale, în care economia românească tinde să se specializeze, constituie la nivel european domenii industriale caracterizate prin productivitate scăzută și cerințe reduse de calificare a forței de muncă.

"Conform Eurostat, fabricarea de mobilă, tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor textile și, în special, fabricarea articolelor de încălțăminte sunt domenii caracterizate prin niveluri ale productivității muncii ce variază între 19.000 — 35.000 euro/angajat anual și care, în consecință, nu generează valoare adăugată și nu pot constitui fundamentul unei dezvoltări economice durabile la nivel regional sau național, mai ales în condițiile în care, în contrapartidă, domeniile identificate la nivel european ca intens generatoare de valoare adăugată sunt cvasi-inexistente în economia autohtonă'', spun aceștia.

Potrivit sursei citate, în mod concret, la nivelul Programului Operațional Regional, se constată faptul că "în cadrul mult-așteptatei operațiuni 2.2., văzută ca una dintre principalele surse de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor IMM-urilor în perioada 2014-2020, lista codurilor CAEN eligibile pentru industria prelucrătoare cuprinde doar grupele 13, 14, 15, 16, 26 și 29 (conform CAEN Rev. 2), adică doar 6 grupe din 24 (!), proporție evident subevaluată pentru un sector economic principal la nivel național în ceea ce privește numărul de contracte de muncă arondate".

În plus, Patronatul Investitorilor Autohtoni menționează că grupa 13 include activități referitoare la fabricarea produselor textile, grupa 14 activități referitoare la prelucrarea lemnului, grupa 15 activități referitoare la tăbăcirea pieilor, încălțăminte și marochinărie, "adică sectoarele economice cel mai puțin competitive în plan european, cu productivitate foarte scăzută, costuri de personal de asemenea scăzute și grad redus de calificare a forței de muncă".

Totodată, oamenii de afaceri români avertizează că specializarea economiei românești pe sectoare de activitate cu valoare adăugată scăzută și productivitate a muncii scăzută este, de regulă, relaționată direct cu nivelurile salariale ale personalului care își desfășoară activitatea în aceste domenii; astfel, nivelurile salariale scăzute cu care sunt remunerați angajații români plasează țara noastră pe penultima poziție în Europa, cu o medie de 7.200 euro/cap de locuitor, în fața Bulgariei (5.700 euro/cap de locuitor), dar la o distanță uriașă de primele poziții din ierarhie, respectiv Luxemburg (80.500 euro/cap de locuitor), Norvegia (67.600 euro/cap de locuitor) sau Elveția (57.100 euro/cap de locuitor).

"Fără a solicita în vreun fel restrângerea sectoarelor economice eligibile pentru primirea de subvenții prin intermediul finanțărilor europene nerambursabile, Patronatul Investitorilor Autohtoni subliniază faptul că direcționarea investițiilor în sectoarele economice menționate mai sus crește semnificativ riscul de cheltuire ineficientă a fondurilor publice și de estompare a impactului așteptat ca urmare a utilizării instrumentelor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri în general și a IMM-urilor în special", spun aceștia.

Ei apreciază că, în primă instanță, este oportună o extindere a domeniilor eligibile pentru accesarea de finanțări nerambursabile, prin includerea în lista codurilor CAEN eligibile a unui număr cât mai ridicat de grupe aparținând industriei prelucrătoare, cu un accent special pe sectoarele emergente la nivel european, pentru care există perspectiva competitivității pe un orizont de timp mediu sau lung.

"Ulterior, susținem că este necesară chiar o încurajarea investițiilor în aceste domenii cu adevărat prioritare prin prisma potențialului de a genera valoare adăugată, prin departajarea lor în cadrul evaluării tehnico-financiare, prin acordarea unor punctaje suplimentare în funcție de indicele de competitivitate al respectivelor industrii calculat la nivel european, și nu prin raportare la Strategia Națională de Competitivitate, cum se procedează în prezent, în condițiile în care aceasta, conform tuturor statisticilor europene, nu este ancorată într-o perspectivă progresistă și inovativă de dezvoltare, ci într-o abordare tradiționalist-necompetitivă", mai spune Patronatul Investitorilor Autohtoni, în scrisoarea deschisă.

Sursa: Agerpress