BNS: Este ingrijorator faptul ca actualul Guvern nu este preocupat de politica salariala din sectorul privat

Actualul Guvern nu este preocupat de politica salariala in sectorul privat, existand intentia de a avea in sectorul bugetar un salariu minim de baza mai mare decat in sectorul concurential, atrag atentia reprezentantii Blocului National Sindical (BNS) intr-o analiza realizata in contextul dezbaterilor initiate de Comisia Europeana (CE) asupra Raportului de tara 2017, publicata intr-un comunicat de presa, transmis duminica AGERPRES.

'Guvernul a comunicat, încă din luna ianuarie a.c., că are deja un calendar asumat de creștere a salariului minim, ca urmare consultarea partenerilor în acest sens a devenit o simplă formalitate. Ideea de a crea un mecanism de ajustare a salariului minim a fost abandonată de actualul Guvern, existând extrem de puțină disponibilitate în a modifica prevederi asumate prin programul de guvernare. Este îngrijorător faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, mai mult, există intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial. Lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale. Nu există interes pentru corectarea problemelor create în sistemul negocierilor colective, ca urmare aceste discrepanțe se vor adânci', se notează în comunicatul citat.

Potrivit BNS, în 2015 câștigul salarial în sectorul bugetar era cu aproximativ 12% mai mare decât în sectorul concurențial, iar pentru anul 2020 se estimează că, tot în sectorul bugetar, salariul mediu brut va fi mai mare cu 28% față de cel din sectorul privat.

'Din păcate, inegalitățile și inechitățile vor continua să existe, inclusiv în salarizarea în sectorul public, noul sistem se intenționează a fi construit mai degrabă plecând de la salariile actuale în plată, fără a construi corelații de nivel între funcții și între familii ocupaționale. Abordarea continuă să fie una segmentară și preferențială, singurul element care mai asigură unicitatea sistemului public de salarizare este existența unui singur act normativ care adună prevederi ce se adresează fiecărei familii ocupaționale', punctează reprezentanții BNS.

În ceea ce privește piața forței de muncă, sindicaliștii consideră că, deși România are una dintre cele mai reduse rate a șomajului, datele ascund un șomaj structural, iar trendul este unul care se consolidează.

'Situația se accentuează pentru majoritatea grupelor de vârstă. Rezervele de forță de muncă sunt din ce în ce mai dificil de activat. Flexibilizarea pieței muncii din 2011 a determinat inoperabilitatea unor mecanisme specifice care să contribuie la implementarea eficientă a unor politici de activare. Au fost reglementate o serie de instrumente pentru stimularea mobilității, în special cea regională, însă acestea nu sunt încă operaționale. În plus, nu se face aproape nimic pentru mobilitate profesională. Până în 2025, România va avea nevoie de forță de muncă care să o înlocuiască pe cea existentă, în special în cazul locurilor de muncă slab și mediu calificate. Necesarul pentru locuri de muncă cu nivel redus de calificare va fi până în 2025 de patru ori mai mare decât în cazul celor cu calificare înaltă. Locurile de munca nou create se estimează a fi, însă, în general înalt calificate', susțin oficialii BNS.

Aceștia subliniază că firmele din România investesc extrem de puțin în formarea profesională a angajaților, mai puțin decât oriunde în Europa, în timp ce 'statul la rândul lui investește doar în șomeri sau persoane inactive, dar și în acest caz extrem de limitat și fără obiectiv concrete'.

În plus, politicile de activare sunt bazate aproape exclusiv pe finanțare din fonduri europene, deși bugetul fondului de șomaj este estimat în 2017 cu un excedent de peste 38% din total venituri.

La nivelul indemnizației pentru șomaj, BNS este de părere că aceasta este, în prezent, extrem de scăzută în România, 'iar stabilirea cuantumului acesteia este în mare măsură fără legătură cu principiul contributivității, șomerii fiind în proporție semnificativă expuși riscului de sărăcie'.

'Datorită nivelului redus al indemnizației de șomaj, România încalcă prevederile art.15 din Convenția OIM nr.168/1988 ratificată de România în 1992 prin adoptarea Legii 112/1992. În 2008, valoarea salariului minim brut a fost în prima jumătate a anului 2008 egală cu valoarea indicatorului social de referință. În acest moment raportul este de 1 la 2.9. România are cel mai redus procent din Europa în ceea ce privește cheltuielilor pentru șomaj, raportat la total cheltuieli bugetare. Ca urmare considerăm că se impune să se solicite revizuirea sistemului de beneficii în cazul șomajului pentru a asigura securitatea venitului și, totodată, pentru a preveni riscul de sărăcie. Munca la negru continuă să fie extrem de prezentă, în fapt eforturile reale de reducere au fost extrem de puțin eficiente, rezultatele obținute de Inspecția Muncii sunt marginale, sunt doar o imagine la momentul controlului, măsurile ar trebui să fie mult mai dure și extinse pe o perioadă de timp, astfel încât să se asigure eficiența măsurilor. Sunt multe cazurile în care companii care câștigă licitații de lucrări publice, în special în domeniul construcțiilor, utilizează subcontractori ce folosesc muncă la negru și cu siguranță cazul nu este singular', se menționează în comunicatul BNS.

Totodată, un alt punct nevralgic atins în analiza organizației sindicale face referire la lipsa dialogului social eficient, respectiv nivel scăzut de negociere la nivel sectorial, dar și deficiențe de natură instituțională în funcționarea dialogului social.

'Dialogul social la nivel de sector este nefuncțional, iar lipsa reprezentativității partenerilor exclude orice tentativă de negociere a unui contract/acord colectiv la nivel de sector. Permanentizarea acestei situații determină deja slăbirea continuă a structurilor clasice/legale de dialog social, cele care asigură condițiile pentru un dialog social structurat și pașnic. Lipsa utilității reprezentativității la nivel de sector a determinat o parte din partenerii sociali sectoriali să renunțe la reînnoirea reprezentativității. Din prelucrarea informațiilor publicate de Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, în 2016 a expirat reprezentativitatea obținută la nivel de sector în cazul a 8 federații patronale, dintre acestea, o singură federație și-a reînnoit reprezentativitatea în termen și încă una a inițiat acest proces în 2017. Deși din 2017 Ministerul Dialogului Civic s-a transformat în Ministerul Dialogului Social, funcționarea dialogului social este la fel de precară. Deși au trecut mai bine de două luni de la investire, primul ministru nu s-a întâlnit cu partenerii sociali reprezentativi', susține sindicatul.

Din evaluările realizate de BNS, rezultă că 46% dintre actele normative aprobate de Guvern, de la începutul anului până la începutul lunii martie, nu au fost postate în consultare publică, în condițiile în care procesul de consultare are o durată medie mai mică de 10 zile.

'BNS a solicitat ministerelor responsabile inițierea consultărilor pentru elaborarea Programului Național de Reformă, răspunsul primit a fost unul unul extrem de general, fără comunicarea unui calendar de lucru în acest sens, în condițiile în care termenul limită pentru finalizarea acestui document este 15 aprilie. În niciun an Guvernul, indiferent de orientarea lui politică, nu a inițiat consultări publice pentru Programul Național de Reformă', afirmă sursa citată.

Aspectele analizate de Blocul Național Sindical și prezentate în comunicatul de presă au fost transmise Comisiei Europene atât în cadrul întâlnirilor directe purtate în procesul Semestrului European, dar și către Confederația Europeană a Sindicatelor, organizație care colectează pozițiile organizațiilor sindicale reprezentative la nivel național și le înaintează Comisiei Europene în cadrul procesului de dialog social european.

Sursa: Agerpress