Rata anuala a inflatiei ar putea atinge valori usor mai ridicate pe orizontul foarte apropiat de timp (BNR)

Data publicarii: 12-07-2018 | Economie
Rata anuala a inflatiei ar putea atinge valori usor mai ridicate pe orizontul foarte apropiat de timp, comparativ cu cele previzionate anterior, iar acestea sunt atribuibile actiunii factorilor pe partea ofertei, respectiv unor dinamici relativ mai alerte de preturi anticipate pe segmentele LFO, combustibili si produse din tutun, arata minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, publicata pe site-ul institutiei. "In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noile date si analize reconfirma perspectiva plafonarii ratei anuale a inflatiei pe parcursul urmatoarelor luni deasupra intervalului tintei, in linie cu prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din mai 2018, potrivit careia rata anuala a inflatiei ar urma sa revina la finalul anului curent in apropierea limitei de sus a intervalului si apoi sa reintre si sa ramana in jumatatea lui superioara in cursul anului 2019. S-a notat, totodata, ca valorile usor mai ridicate pe care le va atinge probabil rata anuala a inflatiei pe orizontul foarte apropiat de timp, comparativ cu cele previzionate anterior, sunt atribuibile actiunii factorilor pe partea ofertei, respectiv unor dinamici relativ mai alerte de preturi anticipate pe segmentele LFO, combustibili si produse din tutun. In acest context, unii membrii ai Consiliului s-au aratat din nou preocupati de riscul ca o asemenea evolutie a inflatiei sa dezancoreze anticipatiile inflationiste pe termen mediu, considerand, totodata, ca relevanta lui ar putea fi sporita de o eventuala crestere peste asteptari a unor preturi administrate si a pretului international al petrolului", se spune in minuta BNR. Analizand potentialul comportament viitor al presiunilor inflationiste ale factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma perspectiva continuarii decelerarii cresterii economice in trimestrele II si III, intr-un ritm usor mai pronuntat decat cel prognozat in luna mai, in conditiile anticiparii unor dinamici trimestriale ale PIB in crestere in raport cu trimestrul I, dar inferioare celor indicate de cea mai recenta prognoza pe termen mediu. Potrivit minutei, s-a apreciat ca, in contextul evolutiilor recente, o asemenea perspectiva implica valori mai scazute ale gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul primelor trei trimestre ale anului curent si o posibila modificare de pattern al acestuia fata de prognoza din luna mai, care anticipa prelungirea cresterii excedentului de cerere agregata in semestrul I, urmata de mentinerea lui cvasi-constanta pana spre mijlocul anului viitor. Pe de alta parte, unii membri ai Consiliului au evidentiat faptul ca reducerea gap-ului pozitiv al PIB reprezinta o evolutie fireasca, in directia asigurarii sustenabilitatii cresterii economice. Totodata, s-a observat ca, potrivit celor mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata, motorul cresterii economice, dar si un determinant al incetinirii acesteia, a ramas probabil in trimestrul II consumul privat. O scadere mai pronuntata a aportului pozitiv este insa de asteptat din partea formarii brute de capital fix, in timp ce, in cazul exportului net este posibila revenirea la o contributie pozitiva, in conditiile in care ecartul dintre dinamica anuala a exporturilor de bunuri si cea a importurilor, care a devenit pozitiv in luna martie, s-a marit in aprilie; soldul pozitiv al balantei serviciilor s-a mentinut insa pe trendul descendent amorsat spre finale anului trecut. Potrivit documentului citat, in evaluarea membrilor Consiliului, caracterul mixt al evolutiilor din primele luni ale anului sporeste incertitudinile asociate perspectivei inflatiei evidentiate de cea mai recenta prognoza pe termen mediu si riscurile la adresa acesteia. S-a agreat ca in actualul context acestea au ca surse majore comportamentul increderii si evolutia probabila a venitului disponibil real ale populatiei, inclusiv din perspectiva conditiilor tensionate de pe piata muncii si a majorarilor unor categorii de venituri, dar si a impactului potential al maririi preturilor combustibililor si ale unor utilitati. S-au facut referiri si la atragerile de fonduri europene mult inferioare programului relevate de executia bugetara aferenta primelor cinci luni ale anului si la incertitudinile asociate perspectivei politicilor publice, cu implicatii asupra dinamicii investitiilor, precum si la noile initiative legislative vizand sectorul bancar, cu potential impact advers asupra activitatii de creditare, inclusiv pe segmentul societatilor nefinanciare. Au fost, de asemenea, semnalate recentele revizuiri de sens opus ale prognozelor privind cresterea economica pe termen scurt in zona euro, respectiv in SUA, si riscurile la adresa expansiunii economice la nivel global venite din eventuala escaladare a protectionismului comercial si a unor tensiuni geopolitice. Au fost reliefate evolutiile de pe piata financiara internationala, marcate in perioada recenta de scaderea apetitului global pentru risc, cu efecte majore asupra economiilor emergente, mai ales asupra celor cu vulnerabilitati mari, si vizibile inclusiv in plan regional. Implicit, a fost punctata conduita politicilor monetare ale bancilor centrale majore, o relevanta sporita fiind atribuita abordarii BCE si celei a bancilor centrale din regiune. In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esential inclusiv din perspectiva evitarii unei supraimpovarari a politicii monetare si a prevenirii unor efecte indezirabile in economie. Totodata, s-a reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste si a mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria evidentiata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu a BNR, in conditii de protejare a stabilitatii financiare. Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a hotarat, in 4 iulie, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50% pe an. De asemenea, CA al BNR a mai decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,50% pe an. Totodata, s-au mentinut nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro:

Banknews.ro foloseşte fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile cu cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

AM ÎNTELES

Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Politica de Confidențialitate | Politica de Cookie