Curtea de Conturi Europeana: Utilizarea fondurilor din domeniul coeziunii nu ar trebui sa devina un scop in sine

Data publicarii: 14-09-2018 | Economie
Unele administratii nationale au fost supuse presiunii de a cheltui repede banii din domeniul coeziunii, uneori in detrimentul performantei, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene, care citeaza un raport al Curtii de Conturi Europene. Comisia Europeana si statele membre ar trebui sa utilizeze intr-un mod mai eficace finantarea din domeniul coeziunii, precizeaza sursa citata. "Curtea avertizeaza ca, din cauza intarzierilor inregistrate in finalizarea cadrului legislativ si din cauza progreselor lente realizate in implementarea planurilor de executie a cheltuielilor, administratiile nationale au fost supuse presiunii de a cheltui repede banii, uneori in detrimentul performantei. Comisia nu a reactionat prompt pentru a solutiona dificultatile intampinate de anumite programe in efectuarea cheltuielilor. Actiunile sale, precum si cele intreprinse de statele membre, au avut totusi un impact pozitiv asupra absorbtiei", se arata intr-un comunicat remis, joi, AGERPRES. Fondurile din domeniul coeziunii sunt repartizate in avans statelor membre pentru o perioada de cheltuieli de sapte ani si sunt puse la dispozitia acestora sub forma unor alocari bugetare anuale care trebuie utilizate intr-un interval de timp determinat. Curtea a examinat cheltuielile efectuate in cursul perioadei 2007-2013, precum si actiunile intreprinse de statele membre, cu sprijinul Comisiei, pentru a creste absorbtia fondurilor acolo unde au fost identificate probleme. In perioada examinata, finantarea totala pentru cele 28 de state membre ale UE s-a ridicat la 346 de miliarde de euro. De asemenea, Curtea a comparat tendintele in efectuarea cheltuielilor din perioada examinata cu cele din perioadele 2000 - 2006 si 2014 - 2020. Au fost efectuate vizite de audit in patru state membre: Republica Ceha, Ungaria, Italia si Romania. Curtea a constatat ca, atat pentru perioada de programare 2007 - 2013, cat si pentru perioada 2014 - 2020, adoptarea tardiva a cadrului legislativ a antrenat intarzieri si in ceea ce priveste programele operationale. In cazul perioadei 2007 - 2013, majoritatea dintre acestea nu au fost adoptate decat dupa trecerea deja a 12 luni de la inceperea perioadei de programare, lucru care a avut un efect de domino inevitabil asupra efectuarii cheltuielilor. Daca perioada 2007 - 2013 a cunoscut un demaraj lent, el a fost chiar si mai lent in perioada 2014 - 2020, a indicat Curtea. In plus, din cauza suprapunerii perioadelor de programare, statele membre inca cheltuiau bani ramasi din perioada anterioara, desi urmatoarele programe demarasera deja. "Este esential sa se evite o situatie in care sume mari de bani trebuie sa fie utilizate in graba la sfarsitul unei perioade de programare, deoarece exista riscul sa nu se acorde atentia cuvenita obtinerii unui bun raport costuri-beneficii. Cheltuirea banilor respectivi devine un scop in sine, in loc sa constituie un mijloc de indeplinire a obiectivelor de politica", a declarat Henri Grethen, membru al Curtii de Conturi Europene si responsabil de raport. In cursul perioadei de programare 2007 - 2013, Comisia a monitorizat absorbtia fondurilor "cu alte cuvinte, gradul in care erau utilizate acestea in statele membre", dar abia spre sfarsitul anului 2014 a creat un grup operativ al carui scop era sa ofere asistentaƒ statelor membre care se confruntau cu dificultati in cheltuirea banilor in cadrul anumitor programe. Sprijinul furnizat de grupul operativ, precum si actiunile intreprinse de statele membre au dus la cresterea semnificativa a cheltuielilor: la inceputul anului 2018, platile au atins o rata de executie de 97,2 % din alocarile bugetare. La sfarsitul anului 2017, ramaneau inca neutilizati 4,4 miliarde de euro. Inchiderea perioadei 2007 - 2013 de catre Comisie este inca in curs, astfel ca valoarea totala a platilor si cea a finantarii neutilizate nu au fost inca determinate. Pentru a imbunatati modul in care erau absorbite fondurile, statele membre au revizuit programele, au impartit proiectele in faze si au utilizat fonduri din partea UE pentru a cofinanta proiecte care erau deja finantate din fonduri nationale. Cu toate acestea, asa cum a evidentiat Curtea, unele dintre aceste masuri puneau accentul in principal pe cheltuirea banilor si pe respectarea normelor, si nu pe rezultate, iar revizuirile frecvente ale programelor pun sub semnul intrebarii temeinicia analizelor care stau la baza procesului de programare. In plus, Comisia nu dispune de o imagine de ansamblu completa a masurilor utilizate sau a impactului lor, din cauza lipsei de informatii din partea statelor membre si a limitarilor de la nivelul raportarii. Curtea recomanda Comisiei Europene sa propuna autoritatilor legislative un calendar care sa permita ca executia sa poata demara la inceputul perioadei de programare; sa se asigure ca revizuirile programelor operationale se intemeiaza pe o evaluare temeinica si aprofundata si sa urmareasca obtinerea unor rezultate mai bune; sa monitorizeze absorbtia, sa detecteze daca aceasta este lenta sau rapida si sa evalueze impactul masurilor; sa se asigure ca accentul este pus pe obtinerea de rezultate. Politica de coeziune vizeaza reducerea dezechilibrelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni din Uniunea Europeana si ii corespunde aproximativ o treime din bugetul UE. La preturile curente, sumele alocate acestei politici s-au cifrat la aproximativ 261 de miliarde de euro in perioada de programare 2000 - 2006, la aproximativ 346 de miliarde de euro in perioada 2007 - 2013 si la aproximativ 365 de miliarde de euro in perioada 2014 - 2020. Finantarea este pusa la dispozitie prin intermediul Fondului european de dezvoltare regionala, al Fondului social european si al Fondului de coeziune.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro:

Banknews.ro foloseşte fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile cu cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

AM ÎNTELES

Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Politica de Confidențialitate | Politica de Cookie

?>