BNR: Taxa pe activele financiare afecteaza eficienta si flexibilitatea politicii monetare

Data publicarii: 16-01-2019 | Economie
Taxa pe activele financiare ale institutiilor de credit, prin maniera de stabilire, in functie de cotatiile ROBOR, afecteaza eficienta si flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea bancii centrale de a tine inflatia sub control, arata minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, publicata pe site-ul institutiei. "S-a acordat atentie taxei pe activele financiare ale institutiilor de credit, fiind discutate caracteristici si posibile implicatii asupra politicii monetare si a procesului de creditare, precum si asupra stabilitatii financiare si macrostabilitatii in general. Printre altele, membrii Consiliului au considerat ca, prin maniera de stabilire, in functie de cotatiile ROBOR, aceasta taxa afecteaza eficienta si flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea bancii centrale de a tine inflatia sub control, care s-au dovedit a fi esentiale pentru readucerea ratei anuale a inflatiei in intervalul tintei in anul 2018. Totodata, s-a aratat ca efectele adverse ale taxei ar putea fi potentate de cele ale initiativelor legislative vizand sectorul bancar aprobate recent, ale caror prevederi sunt de natura a afecta creditarea si transmisia monetara, dar si stabilitatea bancilor, precum si costurile de finantare externa ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat intrunirea Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala pentru a examina efectele noilor masuri care privesc sistemul bancar si a face recomandari autoritatilor publice", se spune in minuta BNR. Membrii Consiliului au apreciat ca, in contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile si riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substantial. O sursa majora o reprezinta conduita politicii fiscale si a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 si continutul masurilor fiscale si bugetare intrate in vigoare de la 1 ianuarie 2019. S-a remarcat ca este necesara realizarea unei evaluari cat se poate de cuprinzatoare a implicatiilor acestor masuri asupra perspectivei pe termen scurt si mediu. Unii membri ai Consiliului au atentionat ca acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt si mediu asupra activitatii economice, dar si asupra potentialului de crestere a economiei, atat prin intermediul impulsului fiscal si structurii cheltuielilor bugetare, cat si prin afectarea comportamentului investitional si al celui de consum. In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, in baza celor mai recente informatii si analize, ca rata anuala a inflatiei va continua probabil sa scada si apoi sa se mentina pe orizontul foarte scurt de timp usor sub limita de sus a intervalului tintei, in linie cu prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2018, care anticipeaza coborarea acesteia la 2,9% in decembrie 2019. Potrivit documentului, s-a notat ca scaderea va continua sa fie antrenata de factorii pe partea ofertei, date fiind influentele dezinflationiste relativ mai pronuntate asteptate sa provina si in acest interval din evolutia preturilor volatile - LFO si combustibili. Acestea vor fi insa probabil compensate incepand cu luna ianuarie 2019 de efectele maririi accizei la tigarete, fiind posibil ca pe acest fond aportul dezinflationist de ansamblu al componentelor exogene ale IPC sa se epuizeze pe orizontul apropiat de timp. In opinia unor membri ai Consiliului, actiunea factorilor pe partea ofertei ar putea chiar sa redevina inflationista in perspectiva apropiata, in ipoteza maririi peste asteptari a preturilor unor produse alimentare sau a preturilor unor servicii si utilitati, inclusiv ca efect al masurilor fiscale si bugetare intrate in vigoare la inceputul acestui an, contextul ramanand prin urmare relevant din perspectiva implicatiilor asupra anticipatiilor inflationiste pe termen mediu. Analizand perspectiva influentei factorilor fundamentali, membrii Consiliului au concluzionat ca, potrivit noilor date si evaluari, cresterea economica va ramane probabil robusta pe termen scurt, cu o dinamica anuala cvasistabila in trimestrul IV 2018 si in usoara accelerare in trimestrul I 2019. In termeni trimestriali, avansul economic este anticipat sa scada sensibil in trimestrul IV 2018 - exclusiv ca urmare a contractiei probabil suferite de productia agricola dupa cresterea exceptionala din intervalul anterior -, si sa se mareasca in primul trimestru al anului curent. S-a considerat ca asemenea evolutii fac probabila o majorare a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul celor doua trimestre, la valori doar marginal inferioare celor din prognoza pe termen mediu. In acelasi timp, membrii Consiliului au observat ca, potrivit celor mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata, consumul privat a redevenit probabil in trimestrul IV 2018 principalul determinant al cresterii economice, in timp ce formarea bruta de capital fix este posibil sa-si fi sporit contributia negativa la dinamica PIB. In cazul exportului net este totusi mai probabila o diminuare a aportului negativ, data fiind relativa incetinire in octombrie a ritmului anual de crestere a deficitului balantei comerciale, chiar si in conditiile maririi ecartului negativ dintre dinamica anuala a exporturilor si cea a importurilor de bunuri si servicii; la randul sau, deficitul de cont curent si-a temperat usor cresterea anuala, inclusiv pe seama unei ameliorari a balantelor veniturilor primare si secundare. Conform minutei, s-a apreciat ca incertitudini in crestere provin din mediul extern, in contextul incetinirii cresterii economiei zonei euro si a celei globale, si al sporirii riscurilor induse la adresa perspectivei acestora de conflictul comercial si de procesul de iesire a Marii Britanii din UE, precum si de tendinta de inasprire a conditiilor financiare si de volatilitatea pietei financiare internationala. S-au facut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE si a altor banci centrale mari si la atitudinea probabila a bancilor centrale din regiune. In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie. Totodata, s-a reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste si a mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria evidentiata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu a BNR, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.

Sursa: Agerpress

Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG