Trenduri economice curente
Data publicarii: 16-07-2019 | EconomiePotrivit ultimelor analize Saxo Bank, iminenta încetinire economică preconizată în ultima perioadă a determinat o reacție de panică imediată din partea băncilor care au început să reducă dobânzile. În același timp, ne putem aștepta la creștere semnificativă a cheltuielilor fiscale.
„Dacă ne uităm la restul anului 2019, băncile centrale sunt preocupate de inflație, votanții sunt preocupați de mediu și de inegalitate, iar afacerile de întreruperea aprovizionării globale cauzată de războiul comercial pe care unii l-ar putea numi războiul pentru supremația tehnologică” spune Steen Jakobsen, CIO și economist la Saxo Bank.
Potrivit acestuia, băncile au reacționat imediat la războiul comercial din ultima perioadă și la perspectivele de încetinire economică, au făcut-o însă într-un mod precipitat, panicard, reducând dobânzile și orientându-și politica către noi extreme de relaxare. Ce înseamnă toate aceste lucruri pentru investitori și care sunt perspectivele întrevăzute de Saxo Bank?
Ei bine, cel mai important lucru de care trebuie să ținem cont în orice situație de acest gen este starea politică și relațiile din această sferă. Pentru a putea face o analiză concretă, trebuie să combinăm politicul cu analiza impulsului de creditare.
Potrivit lui Steen Jakobsen, impulsul de creditare „explică activitatea economică cu nouă luni înainte cu un “r2” de .60; sau, pe înțelesul tuturor, 60% din activitatea economică de peste nouă luni este dată deja acum. Impulsurile de creditare la nivel global indică în continuare faptul că punctul inferior economic este în viitor, nu în trecut. Modelul nostru indică faptul că acesta se află în al treilea trimestru pentru China și în primul sau al doilea trimestru pentru SUA, Marea Britanie și Europa”.
În acest context, dobânzile mai mici nu vor aduce niciun beneficiu. „Actualul efort al băncii centrale de a schimba prețul banilor va crea doar o hiperactivitate pe termen scurt. Analogia pe care o folosim este aceea că dimensiunea „plăcintei” de credite este neschimbată către mai mică, în timp ce o felie va deveni acum puțin mai ieftină. Aceasta, desigur, face loc doar unei transmisii marginale către economia reală„ continuă el.
Acest efort global de extindere a cheltuielilor fiscale combinate cu dobânzi care tind spre zero și beneficii ale globalizării care dispar structural din cauza unor tensiuni comerciale, amintesc de anii 70 ai secolului trecut când ne confruntam cu guverne mari, probleme internaționale (acum este SUA vs China, atunci era SUA vs Japonia). „Politica fiscală austeră (cu excepția SUA) la nivel global a avut un impact negativ asupra estimărilor de inflație; politica dobânzii minime este, prin definiție, anti-inflaționistă căci reduce viteza banilor, iar globalizarea este, de asemenea, deflaționistă”.
Șocul va veni la o oarecare distanță de expansiunea fiscală la nivel global însă va veni, cu siguranță. Piețele care se vor afla în beneficia de această situație vor fi cele ale mărfurilor și ale resurselor reale, infrastructura, salariile și aurul.
Până în vara anului 2020 este posibil să asistăm la sfârșitului oricărei credințe că „politica monetară poate mișca chiar și un ac și vom observa cum cheltuielile extravagante vor duce inflația la niveluri peste așteptările oricui, la doar două trimestre de cât inflația fusese, din nou, declarată moartă”.
„Dacă ne uităm la restul anului 2019, băncile centrale sunt preocupate de inflație, votanții sunt preocupați de mediu și de inegalitate, iar afacerile de întreruperea aprovizionării globale cauzată de războiul comercial pe care unii l-ar putea numi războiul pentru supremația tehnologică” spune Steen Jakobsen, CIO și economist la Saxo Bank.
Potrivit acestuia, băncile au reacționat imediat la războiul comercial din ultima perioadă și la perspectivele de încetinire economică, au făcut-o însă într-un mod precipitat, panicard, reducând dobânzile și orientându-și politica către noi extreme de relaxare. Ce înseamnă toate aceste lucruri pentru investitori și care sunt perspectivele întrevăzute de Saxo Bank?
Ei bine, cel mai important lucru de care trebuie să ținem cont în orice situație de acest gen este starea politică și relațiile din această sferă. Pentru a putea face o analiză concretă, trebuie să combinăm politicul cu analiza impulsului de creditare.
Potrivit lui Steen Jakobsen, impulsul de creditare „explică activitatea economică cu nouă luni înainte cu un “r2” de .60; sau, pe înțelesul tuturor, 60% din activitatea economică de peste nouă luni este dată deja acum. Impulsurile de creditare la nivel global indică în continuare faptul că punctul inferior economic este în viitor, nu în trecut. Modelul nostru indică faptul că acesta se află în al treilea trimestru pentru China și în primul sau al doilea trimestru pentru SUA, Marea Britanie și Europa”.
În acest context, dobânzile mai mici nu vor aduce niciun beneficiu. „Actualul efort al băncii centrale de a schimba prețul banilor va crea doar o hiperactivitate pe termen scurt. Analogia pe care o folosim este aceea că dimensiunea „plăcintei” de credite este neschimbată către mai mică, în timp ce o felie va deveni acum puțin mai ieftină. Aceasta, desigur, face loc doar unei transmisii marginale către economia reală„ continuă el.
Acest efort global de extindere a cheltuielilor fiscale combinate cu dobânzi care tind spre zero și beneficii ale globalizării care dispar structural din cauza unor tensiuni comerciale, amintesc de anii 70 ai secolului trecut când ne confruntam cu guverne mari, probleme internaționale (acum este SUA vs China, atunci era SUA vs Japonia). „Politica fiscală austeră (cu excepția SUA) la nivel global a avut un impact negativ asupra estimărilor de inflație; politica dobânzii minime este, prin definiție, anti-inflaționistă căci reduce viteza banilor, iar globalizarea este, de asemenea, deflaționistă”.
Șocul va veni la o oarecare distanță de expansiunea fiscală la nivel global însă va veni, cu siguranță. Piețele care se vor afla în beneficia de această situație vor fi cele ale mărfurilor și ale resurselor reale, infrastructura, salariile și aurul.
Până în vara anului 2020 este posibil să asistăm la sfârșitului oricărei credințe că „politica monetară poate mișca chiar și un ac și vom observa cum cheltuielile extravagante vor duce inflația la niveluri peste așteptările oricui, la doar două trimestre de cât inflația fusese, din nou, declarată moartă”.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall
- Genesis Property: Aproape 70% dintre tinerii Gen Z au nevoie sa lucreze cel putin 3 zile pe saptamana de la birou pentru a fi productivi si a colabora eficient cu echipa
- 21 de companii românești premiate în programul Deloitte „Best Managed Companies”
- EY România: Anul 2024 stă sub semnul creșterii poverii fiscale pentru toți contribuabilii români
- Studiu Deloitte 2024: impactul riscurilor cibernetice, reglementărilor de mediu și creșterii dobânzilor asupra pieței Imobiliare