Opinie Dimitrios Goranitis, Deloitte: Cel mai mare risc nu este recesiunea iminenta, ci prabusirea monedei euro si a UE

Data publicarii: 01-05-2020 | Economie
Au trecut mai bine de zece ani de la ultima criză economică majoră cu care s-a confruntat continentul european, suficient de mult pentru ca Uniunea Europeană să tragă învățămintele de rigoare și să își corecteze greșelile de atunci. Nu s-a întâmplat așa însă, crede Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc și reglementare Deloitte România. „Uniunea Europeană demonstrează că a învățat foarte puțin despre cum să acționezi împreună și să iei măsuri paneuropene de combatere a crizei și de susținere a economiei. Negocierile lungi dintre marile economii din sud versus cele din nord, cu Banca Centrală Europeană (BCE) prinsă la mijloc într-o poziție incomodă, nu numai că nu contribuie la sustenabilitatea economiei europene per ansamblu, ci alimentează, exact ca în criza precedentă, apetitul speculativ al piețelor pentru datoriile publice ale economiilor care reprezintă verigile slabe ale Uniunii”, spune acesta.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât de această dată, Uniunea nu mai are sarcina de a salva o economie mică precum cea a Greciei, profund afectatăde criza precedentă ci două dintre cele mai puternice economii ale sale, Italia și Spania, două țări care reprezintă 3,5 trilioane de euro din PIB-ul UE.

Mai mult, Italia și Spania au văzut deja cum a eșuat planul de salvare a Greciei sub coordonarea Mecanismului de Stabilitate Europeană și a FMI, plan care s-a bazat doar pe politici de austeritate și nu pe soluții concrete. Prin urmare, Italia a declarat în repetate rânduri deja că nu va apela la un plan de salvare gestionat de MSE, încercând să evite astfel condițiile impuse Greciei. În plus, crede Goranitis, Italia și Spania sunt mult prea mari și importante pentru Europa pentru a fi „disciplinate” printr-un plan de salvare forțat.

Să nu uităm însă și faptul că această criză a pornit de la una de natură umanitară, o criză de sănătate paneuropeană care a generat și multe discuții despre lipsa solidaității dintre statele bătrânului continent. O lipsă care în țările afectate puternic de pandemia Covid-19 au alimentat un profund sentiment antieuropean, cum e și cazul Italiei, unde procentul celor care nu mai cred în Uniune a crescut de la 26% în noiembrie la 49% în martie. Pe de altă parte, această criză a venit în cel mai prost moment din istoria UE, imediat după Brexit, perioadă în care populismul este în creștere în țările din est dar și Franța sau Italia, sentimentele naționaliste punând în pericol fragila coeziune care există pe plan politic.

Nu în ultimul rând, „BCE și-a folosit deja cea mai mare parte din muniție, reducând dobânzile la cele mai mici niveluri și injectând bani în piață la niveluri record. Rezerva sa de fonduri nu este impresionantă, așadar piețele nu par să simtă efectele intervenției sale. De data aceasta, o dezintegrare controlată a UE sau transformarea sa într-un simplu acord comercial și abandonarea monedei unice devin un scenariu realist, nu doar un instrument speculativ pentru piață”, conchide specialistul Deloitte.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG