Opinie Deloitte: Pactul Verde European – oportunitati de investitii pentru industria auto din Romania
Data publicarii: 04-03-2022 | AutoÎn urma adoptării Pactului Verde European, statele membre ale UE și-au asumat implementarea unei noi serii de politici în domenii precum cel al energiei, transportului, climei sau fiscalității, scopul acestui pact fiind cel de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030, raportat la nivelul acestora din 1990. De asemenea, se urmărește eliminarea completă a acestor emisii până în anul 2050.
Anul 2030 și mai apoi 2050, pot părea niște orizonturi îndepărtate însă, inițiativa amintită mai sus prezintă implicații semnificative asupra tuturor sectoarelor de activitate din Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce privește industria auto din țara noastră, una care a fost de altfel puternic afectată de criza sanitară și economică generată de pandemia de Covid-19 și de dificultățile generate de lanțul de aprovizionare și de achiziția de materii prime esențiale.
„Programele pe care România le va derula în perioada 2021-2027, fie că vorbim de programele operaționale în curs de elaborare sau de investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt construite pe pilonul de sustenabilitate și tranziție verde și pun accentul pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare pentru dezvoltarea noilor tehnologii, a materialelor și a proceselor necesare pentru atingerea acestor obiective”, scriu Gabriel Pătru, manager, și Paul Evi, consultant senior impozitare directă, în cadrul Deloitte România.
În acest context, companiile din industria auto românească vor avea posibilitatea de a accesa multiple opțiuni de finanțare pentru activități conexe Pactului Verde precum dezvoltarea de capacității proprii de cercetare și dezvoltare dar și inițierea de parteneriate și colaborări în domeniul cercetării prin intermediul programelor de creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare, eficientizarea energetică și producția sau utilizarea de energie regenerabilă.
„Mai mult, în completarea variantelor de finanțare oferite de UE, companiile din sectorul auto au în continuare la dispoziție surse de finanțare cu tradiție în domeniu, respectiv schemele de ajutor de stat derulate de Ministerul Finanțelor. Una dintre ele este schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 807/2014, cu scopul sprijinirii investițiilor cu impact major în economie și care finanțează construcția și achiziția de echipamente, linii tehnologice și active necorporale asociate înființării unei noi unități de producție sau extinderii capacității uneia existente. De asemenea, există schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 332/2014, care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și care finanțează costuri salariale pe o perioadă de 24 de luni de la crearea fiecărui post individual, pentru acele investiții care generează cel puțin 100 de noi locuri de muncă per locație”, adaugă cei doi experți Deloitte.
„Totodată, este important de reținut faptul că, începând cu 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare noua hartă a ajutoarelor regionale, care stabilește intensitatea acestora aplicabilă în fiecare județ. Astfel, ajutorul de stat de care pot beneficia solicitanții variază între 30% din valoarea investiției, în județele fanion din regiunea de Vest, și maximum 60%, în majoritatea județelor din Muntenia și Moldova. Municipiul București este exclus de la finanțare, având în vedere că ajutoarele de stat se direcționează către regiunile mai puțin dezvoltate ale țării (cu un PIB/locuitor sub 75% din media UE)”, conchid ei.
Anul 2030 și mai apoi 2050, pot părea niște orizonturi îndepărtate însă, inițiativa amintită mai sus prezintă implicații semnificative asupra tuturor sectoarelor de activitate din Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce privește industria auto din țara noastră, una care a fost de altfel puternic afectată de criza sanitară și economică generată de pandemia de Covid-19 și de dificultățile generate de lanțul de aprovizionare și de achiziția de materii prime esențiale.
„Programele pe care România le va derula în perioada 2021-2027, fie că vorbim de programele operaționale în curs de elaborare sau de investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt construite pe pilonul de sustenabilitate și tranziție verde și pun accentul pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare pentru dezvoltarea noilor tehnologii, a materialelor și a proceselor necesare pentru atingerea acestor obiective”, scriu Gabriel Pătru, manager, și Paul Evi, consultant senior impozitare directă, în cadrul Deloitte România.
În acest context, companiile din industria auto românească vor avea posibilitatea de a accesa multiple opțiuni de finanțare pentru activități conexe Pactului Verde precum dezvoltarea de capacității proprii de cercetare și dezvoltare dar și inițierea de parteneriate și colaborări în domeniul cercetării prin intermediul programelor de creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare, eficientizarea energetică și producția sau utilizarea de energie regenerabilă.
„Mai mult, în completarea variantelor de finanțare oferite de UE, companiile din sectorul auto au în continuare la dispoziție surse de finanțare cu tradiție în domeniu, respectiv schemele de ajutor de stat derulate de Ministerul Finanțelor. Una dintre ele este schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 807/2014, cu scopul sprijinirii investițiilor cu impact major în economie și care finanțează construcția și achiziția de echipamente, linii tehnologice și active necorporale asociate înființării unei noi unități de producție sau extinderii capacității uneia existente. De asemenea, există schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 332/2014, care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și care finanțează costuri salariale pe o perioadă de 24 de luni de la crearea fiecărui post individual, pentru acele investiții care generează cel puțin 100 de noi locuri de muncă per locație”, adaugă cei doi experți Deloitte.
„Totodată, este important de reținut faptul că, începând cu 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare noua hartă a ajutoarelor regionale, care stabilește intensitatea acestora aplicabilă în fiecare județ. Astfel, ajutorul de stat de care pot beneficia solicitanții variază între 30% din valoarea investiției, în județele fanion din regiunea de Vest, și maximum 60%, în majoritatea județelor din Muntenia și Moldova. Municipiul București este exclus de la finanțare, având în vedere că ajutoarele de stat se direcționează către regiunile mai puțin dezvoltate ale țării (cu un PIB/locuitor sub 75% din media UE)”, conchid ei.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall
- Genesis Property: Aproape 70% dintre tinerii Gen Z au nevoie sa lucreze cel putin 3 zile pe saptamana de la birou pentru a fi productivi si a colabora eficient cu echipa
- 21 de companii românești premiate în programul Deloitte „Best Managed Companies”
- EY România: Anul 2024 stă sub semnul creșterii poverii fiscale pentru toți contribuabilii români
- Studiu Deloitte 2024: impactul riscurilor cibernetice, reglementărilor de mediu și creșterii dobânzilor asupra pieței Imobiliare