Opinie Deloitte: Conditii de sedere si oportunitati de munca pentru ucraineni in Romania

Invazia rusească din Ucraina a declanșat aproape imediat un val de migrație fără precedent din țara vecină către România și către celelalte țări europene. Cetățenii ucraineni caută zone sigure pentru a se stabili până la terminarea războiului, una dintre destinațiile de relocare temporară fiind și țara noastră.

Provocările financiare cu care aceștia riscă să se confrunte la scurt timp după ce au trecut granița pot fi foarte mari, mulți dintre acești refugiați având nevoie de un loc de muncă pentru a putea supraviețui în țara de destinație, în acest caz, România.

Posibilități de angajare există, atât pentru companii active pe piața locală cât și pentru cele care își desfășoară activitatea în alte țări, inclusiv în Ucraina. Procedurile sunt însă greoaie însă evenimentele fără precedent care au loc dincolo de granița de nord, ar putea determina autoritățile locale să le flexibilizeze.

„Pentru ucrainenii care vor să rămână pe termen mediu și lung în România, există o serie de oportunități pe piața muncii, care implică atât angajarea la o companie din țară, cât și încheierea unor raporturi de muncă cu entități din Ucraina sau din alte state, în regim de muncă la distanță (remote work). Pentru a munci pe piața românească, fără a avea nevoie de un aviz de muncă, cetățenii ucraineni trebuie să încheie un contract de muncă cu normă întreagă cu o companie locală, pentru o perioadă de cel puțin nouă luni într-un an calendaristic”, scriu Raluca Bontaș, Partener, și Mihaela Vechiu, Manager, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România.

De asemenea, cetățenii ucraineni refugiați în România, pot lucra și în regim de nomazi digitali, un statut reglementat recent de autoritățile locale. Aceștia pot obține viza de nomad digital care să le permită obținerea unui permis de ședere în țara noastră în timp ce își desfășoară activitatea la distanță. Principala condiție pentru obținerea unei astfel de vize este ca solicitantul să fie angajat al unei companii din afara țării sau să dețină de mai mult de trei ani o companie înregistrată într-o altă țară.

Pe de altă parte, persoanele care intră în România în baza unei cereri de azil vor avea acces liber la piața muncii fie în baza permisului de ședere ce confirmă forma de protecție obținută, fie în baza unei adeverințe ce confirmă procesarea cererii.

„Așadar, există oportunități de muncă în România pentru cetățenii care sunt nevoiți să își părăsească țara din cauza războiului, fie în cadrul companiilor locale, fie la distanță, pentru entități din alte state, inclusiv din Ucraina, dar reglementările în domeniul imigrării sunt încă rigide și ar trebui flexibilizate, cel puțin pentru astfel de situații. Spre exemplu, soluționarea cererilor de azil ar putea fi accelerată (în prezent termenul este de 30 de zile, dar poate fi prelungit de autorități pe termen nelimitat), iar anumite procese de imigrare pot fi simplificate, cel puțin prin eliminarea cerințelor referitoare la documentele oficiale emise de autoritățile de origine, care în astfel de momente sunt imposibil de obținut. De asemenea, o altă soluție ce merită investigată este fie eliminarea vizei de lungă ședere pentru aceste situații, fie posibilitatea de a solicita viza în România, având în vedere dificultatea de a călători”, continuă cei doi experți Deloitte.

„În concluzie, dat fiind că situațiile excepționale cer măsuri excepționale, statele europene și nu numai trebuie să se mobilizeze să sprijine Ucraina prin orice mijloace, inclusiv prin facilitarea accesului cetățenilor săi pe piața muncii din Uniunea Europeană”, conchid ei.