EY România - Economia circulară devine parte din definiția viitorului în business. Conceptul celor 10 R - punct de vedere

Data publicarii: 23-04-2022 | Economie
Pe fondul accesului din ce în ce mai limitat la resursele naturale dar și al efectelor generate la nivel global de schimbările climatice, autoritățile vorbesc din ce în ce mai des despre ideea unei economii mai atente la mediu și mai sustenabile.

„Implementarea modelului economiei circulare în România, un concept tot mai dezvoltat în Uniunea Europeană, este abia la început, noțiunea nefiind încă înțeleasă în mod corespunzător la nivelul societății românești. Cu toate acestea, există un potențial important de a dezvolta proiecte de economie circulară în următorii ani, în special prin prisma necesității aplicării reglementărilor europene în domeniu și a prevederilor Strategiei Naționale a României privind Economia Circulară”, scrie Florian Burnar, Senior Consultant, EY România.

Conceptul de economie circulară este de aceea din ce în ce mai des asociat cu cel de dezvoltare durabilă, fiind privit ca o pârghie de progres sustenabil care devine din ce în ce mai pregnant atât în segmentul de business cât și în tiparele de consum spre care consumatorii moderni se îndreaptă. În ceea ce privește economia circulară, modelul integrativ bazat pe ecoinovare și ecoproiectare poate fi caracterizat cel mai bine prin conceptul 10 R.

R1: Refuzare - Acest concept se referă la a face un produs redundant, renunțând la principala sa funcție, unul dintre cele mai bune exemple în acest sens este alegerea transportului public în detrimentul mașinii personale. Exemple de modele business de acest gen sunt Uber, WeWork sau AirBnb.

R2: Regândirea - se referă la intensificarea utilizării unui produs prin partajarea acestuia. Acest concept se regăsește destul de des în industria alimentară unde se discută de ani buni despre renunțarea la ambalajele de unică folosință și trecerea la cele returnabile.

R3: Reducerea - se referă la creșterea eficienței în producția sau utilizarea produsului prin reducerea consumului de resurse naturale.

R4: Reutilizarea - se referă la orice operațiune prin care produsele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou.

R5: Repararea - se referă la recondiționarea sau repararea unui produs defect pentru a-l utiliza în continuare, în loc să îl aruncăm.

R6: Refacerea - se referă la restaurarea sau recondiționarea unor produse mai vechi care prin acest proces sunt și actualizate.

R7: - Refabricarea - se referă la incorporarea unor părți dintr-un produs aruncat în alt produs care are aceeași funcție. Un exemplu bun îl reprezintă laptopurile și calculatoarele care sunt repuse pe piață prin acest procedeu.

R8: Reorientarea - „Reorientarea se referă la încorporarea produsului aruncat sau a unor părți din el într-un nou produs, cu funcție diferită. De exemplu, hârtia, plasticul, metalul, lemnul și alte materiale rămase din procesele de fabricație pot fi reutilizate pentru a fabrica diverse alte obiecte, de la mobilier, la ambalaje și recipienți sau produse creative, în loc să ajungă la gunoi”, adaugă Florian Burnar.

R9: Reciclarea - se referă la procedurile de valorificare a deșeurilor care sunt transformate în produse, materiale sau substanțe noi, fie pentru funcția inițială, fie pentru funcții noi.

R10: Recuperarea - „se referă la incinerarea de materiale și recuperarea de energie. Întâlnim modelul în industria cimentului, unde arderea deșeurilor este folosită în procesul de fabricație sau în arderea materialelor nereciclabile pentru a obține energie. Alte exemple ar fi folosirea ferestrelor pentru a colecta energie termică sau a pavajelor cinetice, care pot fi instalate în stațiile de metrou pentru a colecta energie de la oamenii care trec pe acolo”, conchide specialistul EY.
Ultimele stiri pe BankNews.ro: