EY România: Indemnizațiile membrilor CA, directorilor și administratorilor impozitate ca salarii ori ca activitate cu TVA? - punct de vedere

Activitățile de tipul remunerațiilor acordate directorilor, administratorilor și membrilor consiliilor de administrație sunt în prezent taxate similar contractelor de muncă ale persoanelor fizice. La nivelul Uniunii Europene, însă, ar putea apărea reguli noi, deciziile Curții de Justiție Europene din ultima perioadă indicând o schimbare de paradigmă privind aplicabilitatea taxei pe valoarea adăugată.

Legislația din România echivalează acest tip de venituri cu salariile oricărui angajat prin urmare, și impozitul pe venit sau contribuțiile sociale. Practica, prin urmare, este de a nu se aplica TVA, remunerațiile respective fiind asimilate veniturilor salariale.

Pe de altă parte, acest tip de venituri sunt supuse TVA în cazul în care sunt încasate de persoane juridice. Totuși, TVA se aplică persoanelor impozabile iar persoană impozabilă poate fi și o persoană fizică, în cazul în care aceasta desfășoară activități economice de o manieră independentă.

„O persoană fizică nu poate fi considerată persoană impozabilă supusă TVA, dacă își desfășoară activitatea în numele și sub responsabilitatea unui angajator, de la care primește o remunerație ce are o natură similară salariului, nesuportând riscul economic al activității sale. Compania este cea angajată într-o relație cu terții, aceasta semnând contractele și fiind responsabilă pentru eventualele prejudicii față de terți”, scriu Autori: Florina Parîng, Director, Impozite indirecte, EY România și Andra Ciotic, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România.

„Prin decizia sa, în cauza C-420/18 IO, Curtea de Justiție UE (CJUE) a confirmat că un membru al consiliului de supraveghere al unei fundații nu poate fi asimilat unui angajat, întrucât nu se află într-o relație de subordonare ierarhică similară cu aceea de angajat-angajator și nu primește instrucțiuni de la organul de conducere al respectivei fundații. Totuși, nici nu realizează o activitate economică în mod independent, întrucât acționează în contul și pe răspunderea consiliului. Iar remuneratia fixă, ce nu depinde de participarea la întruniri sau orele efectiv lucrate nu indică un risc economic”, adaugă cei doi.

Interesul autorităților naționale este în creștere, dovadă fiind recenta întrebare adresată CJUE de către autoritățile fiscale din Luxemburg, în cauza C-288/22 TP: se poate considera că un membru-persoană fizică al consiliului de administrație al unei societăți pe acțiuni acționează în mod independent? Iar remunerația procentuală din profitul net al societății, primită de acesta, este o plata pentru o prestare de servicii? Astfel ne putem întreba de asemenea în ce măsură statutul juridic al prestatorului ar trebui să influențeze aplicabilitatea TVA iar rezultatul, sau răspunsul la aceste întrebări ar trebui să atragă atenția membrilor consiliilor de administrație, directorilor și administratorilor ținând cont în special de practica curentă din România și de interesul autorităților fiscale de a crește gradul de colectare.

„Ce s-ar putea întâmpla în viitor? Dată fiind evoluția cauzelor judecate de CJUE în ultima perioadă și interesul crescut pentru creșterea gradului de colectare, nu este exclus să asistăm la o nouă perspectivă asupra regimului de TVA al acestor remunerații. Dar dacă aceste remunerații ar deveni subiect de TVA, ce se întâmplă cu impozitul pe salarii și contribuțiile sociale? Pot aceste sume să fie, în același timp, subiect de TVA și taxe salariale? Impactul de 19% TVA merită cu siguranță un loc pe agenda de discuție a persoanelor potențial afectate. Colectarea TVA ar oferi, însă, și oportunitatea deducerii TVA, ceea ce ar reduce costul fiscal”, conchid cei doi specialiști EY.