Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine

Indicele global de circularitate a scăzut la 6,9%, în ciuda creșterii ușoare a cantității de materii reciclate, care au depășit 7,3 miliarde de tone, potrivit raportului Circularity Gap 2025 realizat de Deloitte și Circle Economy Foundation. Acest declin reflectă o tendință îngrijorătoare la nivel global, unde consumul de resurse virgine, în special neregenerabile, continuă să crească accelerat, iar o mare parte dintre acestea ajung la gropile de gunoi sub formă de deșeuri greu reciclabile. Printre principalele surse de dezechilibru se numără deșeurile industriale grele, bunurile cu durată scurtă de viață, vehiculele scoase din uz și materialele de construcții.

Sectorul construcțiilor are un rol central în economia circulară, furnizând aproape jumătate din materiile reciclate la nivel global. Cu toate acestea, doar o mică parte din deșeurile generate de acest sector sunt reciclate în produse cu valoare adăugată, ceea ce evidențiază un potențial încă insuficient exploatat. Deșeurile industriale contribuie cu 44% la materiile secundare, în timp ce deșeurile menajere și cele speciale, precum cele medicale sau electronice, au un impact marginal în ansamblul economiei circulare.

Raportul atrage atenția asupra dezechilibrului profund între consumul de resurse și capacitatea globală de reciclare. Extracția materiilor prime s-a triplat în ultimele cinci decenii și se estimează că va crește cu încă 60% până în 2060. Acest ritm amenință nu doar mediul și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare, ci și echilibrul socioeconomic global, întrucât țările dezvoltate, care adună sub 20% din populația lumii, consumă peste jumătate din resursele globale.

Reprezentanții Deloitte subliniază că soluția nu constă doar în reducerea consumului, ci și în reglementări clare, stimulente pentru colectare și reciclare, și integrarea sustenabilității în strategia de afaceri, indiferent de dimensiunea companiei. În România, schimbările legislative precum pachetul Omnibus oferă un răgaz important pentru firmele care nu mai intră sub incidența CSRD, dar și o oportunitate de a investi în tranziția verde fără presiunea conformării imediate. Pe termen lung, adaptarea la criteriile ESG devine nu doar o responsabilitate, ci o cale pragmatică spre reziliență și competitivitate.