Studiu EY: Cum pot companiile să transforme provocările transparenței salariale în avantaje competitive

Un studiu realizat de EY Romania arata ca doar 15% dintre companiile romanesti se considera pregatite sa respecte prevederile Directivei Europene 2023/970 privind transparenta salariala si egalitatea de remunerare intre femei si barbati, un nivel sub media europeana de 20%. Desi peste 80% dintre organizatiile din Romania au inceput deja actiuni concrete pentru alinierea la noile cerinte, majoritatea se afla abia la inceputul procesului de conformare.

Dificultatile sunt numeroase. 84% dintre companii raporteaza obstacole majore, cauzate atat de lipsa cadrului legislativ local clar, cat si de limitarile interne. Printre provocarile principale se numara practicile actuale de remunerare si raportare, sistemele IT de resurse umane dificil de adaptat si absenta unor grile de evaluare a posturilor. "Directiva nu este doar o obligatie legala, ci si o oportunitate de a construi politici salariale bazate pe criterii obiective si de a intari cultura organizationala”, afirma Claudia Sofianu, Partener EY Romania.

Transparenta salariala ramane insa un subiect sensibil: 41% dintre companii nu calculeaza si nu comunica diferentele de plata intre femei si barbati. Cele care o fac - sub 20% - sunt motivate in special de alte cerinte de raportare, precum Directiva privind raportarea de sustenabilitate (CSRD). In acelasi timp, doar o treime dintre angajatori ofera informatii despre benzile salariale interne, iar mai putin de 10% intentioneaza sa publice date despre practicile de remunerare in exteriorul organizatiei.

Expertii EY atrag atentia ca lipsa transparentei este tocmai ceea ce a determinat Comisia Europeana sa actioneze: diferenta medie de remunerare intre femei si barbati, de 13% la nivelul UE, perpetueaza dezechilibre sociale si economice, inclusiv decalajul pensiilor si feminizarea saraciei. Directiva urmareste sa reduca aceste inegalitati prin masuri concrete de transparenta si control.

In Romania, companiile par dispuse sa faca pasi spre conformare: peste 80% intentioneaza sa corecteze diferentele salariale identificate si sa utilizeze indicatori de masurare, precum decalajul salarial mediu sau gradul de satisfactie al angajatilor. Cu toate acestea, aproape jumatate dintre respondenti se asteapta la un impact negativ al Directivei asupra negocierilor salariale individuale si asupra retentiei personalului, in timp ce o treime estimeaza efecte similare in relatia cu partenerii sociali.