Inflatia se tempereaza in Europa, insa Romania inregistreaza in continuare cel mai ridicat nivel din UE

Inflatia anuala din zona euro a coborat la 1,9% in decembrie 2025, de la 2,1% in luna precedenta, confirmand tendinta de temperare a presiunilor asupra preturilor la final de an. Comparativ cu decembrie 2024, cand rata era de 2,4%, datele publicate de Eurostat indica o decelerare semnificativa, in linie cu asteptarile privind efectele politicilor monetare restrictive si ale normalizarii lanturilor de aprovizionare. La nivelul Uniunii Europene, inflatia anuala s-a situat la 2,3%, usor sub nivelul de 2,4% din noiembrie si considerabil mai redusa fata de 2,7% inregistrata cu un an inainte.

Evolutiile difera insa substantial de la o tara la alta. Cele mai scazute rate anuale ale inflatiei au fost consemnate in Cipru (0,1%), Franta (0,7%) si Italia (1,2%), semn al unei stabilizari mai rapide a preturilor in aceste economii. La polul opus, Romania ramane statul membru cu cea mai ridicata inflatie din UE, de 8,6%, urmata de Slovacia (4,1%) si Estonia (4,0%). Dinamica lunara arata ca, fata de noiembrie 2025, inflatia anuala a scazut in 18 state membre, a ramas stabila in trei si a crescut in sase, ceea ce reflecta un proces de ajustare inegal la nivel european.

Structura inflatiei din zona euro indica faptul ca serviciile continua sa fie principalul motor al cresterii preturilor, contribuind cu 1,54 puncte procentuale la rata anuala totala. Acestea sunt urmate de alimente, alcool si tutun, cu o contributie de 0,49 puncte procentuale, si de bunurile industriale neenergetice, cu 0,09 puncte procentuale. In contrast, energia a avut o contributie negativa de -0,18 puncte procentuale, confirmand rolul sau dezinflationist in ultimele luni.

Datele Eurostat sugereaza ca presiunile inflationiste din zona euro sunt tot mai concentrate in sectoarele dependente de costurile cu forta de munca si de cererea interna, in timp ce socurile energetice s-au estompat. Pentru economii precum Romania, unde inflatia ramane ridicata, diferenta fata de media europeana evidentiaza provocari structurale persistente si un proces de convergenta mai lent, cu implicatii directe asupra politicilor fiscale si monetare din perioada urmatoare.

Sursa: Eurostat