Piata rezidentiala a incetinit in prima jumatate a anului, fara o corectie majora

Un raport Colliers arata o scadere de circa 9% a vanzarilor la nivel national in primul semestru, dar cu diferente tot mai mari intre orase si proiecte, in timp ce preturile rezista pe fondul ofertei reduse.

Piata rezidentiala din Romania a incetinit in prima jumatate a anului, dupa cativa ani de crestere puternica, insa datele nu indica o corectie majora, potrivit raportului Colliers pentru primul semestru. La nivel national, vanzarile de apartamente au scazut cu aproximativ 9%, dar piata ramane peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Bucurestiul a recuperat mare parte dintr-un inceput slab de an si a incheiat primele sase luni cu doar circa 2% mai putine tranzactii fata de aceeasi perioada din 2025. Inflatia ridicata si creditele scumpe ii fac pe cumparatori mai atenti la pret si la costul total al locuirii.

Diferentele dintre marile orase s-au accentuat. Tranzactiile au scazut cu aproximativ 16% in Cluj-Napoca si cu 11% in Iasi, in timp ce Timisoara a inregistrat o crestere de circa 3%. Gabriel Blanita, director in cadrul departamentului Valuation & Advisory Services la Colliers Romania, a subliniat ca piata nu cunoaste o scadere uniforma, ci diferente tot mai mari intre proiecte si orase, cumparatorii fiind mai atenti la ce primesc pentru banii lor, iar dezvoltatorii mai prudenti in alegerea proiectelor.

Oferta de locuinte noi ramane una dintre principalele constrangeri. In 2025 au fost livrate aproximativ 59.000 de locuinte la nivel national, cel mai scazut nivel din 2017, iar pe termen scurt nu este asteptata o revenire semnificativa. In Bucuresti apar insa semnale mai bune pentru anii urmatori: suprafata utila autorizata pentru cladiri rezidentiale a crescut de 3,6 ori in primele cinci luni din 2026, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani, regiunea Bucuresti-Ilfov fiind singura care a evoluat constant in sens opus tendintei nationale. Autorizatiile actuale nu se transforma imediat in locuinte, dar ofera o indicatie despre oferta in urmatorii doi-cinci ani.

Costurile de constructie raman o presiune importanta. Preturile mai multor materiale au revenit pe crestere in 2026, iar noile costuri asociate mecanismului european de taxare a carbonului pentru materialele importate pot adauga presiune suplimentara, determinand dezvoltatorii sa isi planifice proiectele pe cicluri mai lungi. In paralel, finantarea continua sa sustina cererea - circa 58% dintre achizitii se realizeaza prin credit ipotecar, o pondere similara cu cea de anul trecut - iar rezilienta pietei muncii sprijina, la randul ei, piata: intre martie 2025 si mai 2026 numarul angajatilor a scazut cu doar aproximativ 70.000, echivalentul a 1,3% din total, fata de peste 700.000 de locuri de munca pierdute in criza din 2008-2010.

Oferta redusa continua sa sustina preturile, care la mijlocul verii erau cu circa 9% peste nivelul de anul trecut, atat in Bucuresti, cat si la nivel national. Cresterile lunare s-au temperat insa, iar piata devine tot mai diferentiata: locuintele noi, bine amplasate si eficiente energetic au evolutii mai bune, in timp ce apartamentele vechi, din blocuri nereabilitate termic, sunt dezavantajate de facturile si costurile de intretinere mai mari. Potrivit lui Blanita, cumparatorii se uita tot mai atent la costurile de dupa achizitie, de la energie pana la timpul petrecut in trafic, ceea ce explica diferentele dintre proiecte, nu o scadere generalizata a preturilor.

Un factor cu efect punctual a fost prelungirea, de la 31 iulie la 30 septembrie 2026, a termenului pana la care locuintele pot fi livrate cu cota redusa de TVA de 9%, masura luata dupa ce sistemele Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) au fost indisponibile incepand cu 14 iulie, in urma unui atac cibernetic. Episodul a evidentiat dependenta pietei de infrastructura administrativa, predictibilitatea proceselor devenind aproape la fel de importanta ca cea fiscala.

Perspectivele unei reveniri rapide a creditarii s-au indepartat, in conditiile in care Banca Nationala este asteptata sa mentina dobanda-cheie la 6,50% pana in 2027, pe fondul unei inflatii inca apropiate de doua cifre. Colliers estimeaza o contractie de circa 0,7% a PIB-ului in 2026, iar consolidarea fiscala continua sa apese pe consum. Pe termen mediu, cererea ramane totusi sustinuta de nevoia reala de locuinte - Romania avand una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare din Uniunea Europeana - si de deficitul cronic de oferte bine amplasate.

Acest articol este generat pe baza unui comunicat de presa, cu asistenta AI, si a fost revizuit editorial inainte de publicare.