Energia verde va reprezenta 33% din consumul national, pana in 2010, din care 65% va fi biomasa, 17% energia eoliana, 12% energia solara, 4% microhidrocentrale si 2% energie geotermala si voltaica, a declarat, joi, ministrul mediului Attila Korodi. "Romania s-a angajat ca, pana in anul 2010, energia electrica provenita din surse verzi sa reprezinte 33% din consumul national, pentru ca apoi, in 2015, procentul sa creasca la 35%, iar in anul 2020 sa ajunga la 38%. Avand in vedere potentialul pe care tara noastra il are in acest domeniu, tintele nu vor pune probleme Romaniei", a declarat ministrul mediului si dezvoltarii durabile.
Acesta a explicat ca pentru tara noastra a fost identificat potential pentru cinci surse regenerabile de energie - eoliana, solara, hidroenergie, biomasa si energie geotermala, potential care va asigura Romaniei atingerea tintelor propuse. Astfel, potrivit ministrului Korodi, productia de energie verde va fi asigurata, pana in anul 2010, in proportie de 65% de biomasa, 17% de energie eoliana, 12% de energie solara, 4% din microhidrocentrale si alte doua procente din energie voltaica si geotermala.
In ceea ce priveste potentialul Romaniei pentru producerea de energie eoliana, Korodi a explicat ca pe teritoriul tarii se pot amplasa instalatii eoliene cu o putere totala de pana la 14000 MW, ceea ce inseamna un aport de energie electrica de aproape 23000 GWh/an. "Pentru amplasarea agregatelor eoliene sunt interesante doar zonele in care viteza medie a vantului este cel putin egala cu patru metri pe secunda, la nivelul standard de zece metri deasupra solului. Cu exceptia zonelor montane, unde conditiile meteorologice vitrege fac dificila instalarea si intretinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare pragului de patru metri pe secunda se regasesc in Podisul Central Moldovenesc si in Dobrogea", a aratat oficialul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Totodata, acesta a precizat ca, potrivit hartii intocmite de Administratia Nationala de Meteorologie, litoralul Marii Negre reprezinta, de asemenea, o zona cu potential pentru amplasarea instalatiilor eoliene.
"Pe litoral, dincolo de viteza medie anuala a vantului, care depaseste patru metri pe secunda, avem si o densitate mare a aerului care influenteaza pozitiv eficienta instalatiilor eoliene", a mai spus ministrul Korodi. Cu privire la potentialul energetic eolian din zona litoralului, ministrul a precizat ca acesta este de 2.000MW, cu o cantitate medie de energie electrica de 4.500 GWh/an.
Potrivit ministrului de resort, un alt tip de energie regenerabila este energia solara, al carei potential este, in Romania de aproximativ 1.100 kWh pe metru patrat pe an. "Daca am expolata la maximum intregul potential solar din tara noastra, am putea substitui in aceasta forma aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta. Studiile efectuate in 2004 arata ca in conditiile meteo-solare din Romania, un captator solar-termic functioneaza, in conditii normale de siguranta, pe perioada martie-octombrie, cu un randament care variaza intre 40% si 90%", a explicat Korodi.
In ceea ce priveste energia hidro, ministrul a aratat ca Romania exploateaza, in prezent, 48% din totalul potentialului hidroenergetic. "In Romania, potentialul hidroenergetic al raurilor principale este de circa 40000 GWh/an, care se poate obtine in amenajari hidroenergetice de mare putere (> 10 MW/unitate hidro) sau de mica putere (< 10 MW/unitate hidro)", a mai spus Korodi.
Totodata, oficialul MMDD a explicat ca utilizarea intregului potential de biomasa prin utilizarea in totalitate a reziduurilor din exploatarile forestiere, a rumegusului si altor resturi din lemn, a deseurilor agricole rezultate din cereale sau tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de vie, precum si deseuri si reziduuri menajere urbane, ar putea acoperi 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei, in mediul rural.
In ceea ce priveste distributia pe zone a potentialul energiilor regenerabile, hartile arata ca in Delta Dunarii se poate produce energie solara, in Dobrogea - energie solara si eoliana, in Moldova - microhidrocentrale, energie eoliana si biomasa, in Carpati - biomasa si microhidrocentrale, in Transilvania - microhidrocentrale, in Campia de Vest - energie geotermala, in Subcarpati - biomasa si microhidrocentrale, iar in Campia de Sud poate fi valorificata biomasa, energia geotermica si solara.
"Am vrut sa prezentam aceste harti pentru a arata, in primul rand, sectorului privat care sunt zonele care prezinta interes din acest punct de vedere si sa observam ca nu doar Dobrogea este o zona propice pentru producerea energiei eoliene. Speram ca, in acest fel, presiunea agentilor economici asupra acestei zone sa fie echilibrata pentru ca, in afara catorva proiecte care vizeaza zone de sud-vest, interesul se concentreaza exclusiv asupra Dobrogei", a mai precizat Korodi.
Nu in ultimul rand, acesta a aratat ca necesarul investitional din acest sector este de 2,7 miliarde euro, pana in 2015, din care, pana in prezent, s-au realizat investitii de 300 de milioane de euro.
Potrivit ministrului de resort, aceste investitii se vor realiza, prin contributia sectorului privat, insotita de sprijinul reprezentat de cele doua instrumente de finantare - Administratia Fondului pentru Mediu si Agentia Romana pentru Conservarea Eenergiei. "Intentionam sa propunem intarirea acestor doua mecanisme de finantare si, de asemenea, eventuale facilitati fiscale pentru cei care investesc in energie verde, insa despre facilitatile fiscale nu putem avea inca un punct de vedere, inainte de a discuta cu Ministerul Finantelor", a preciaz ministrul Attila Korodi.
Totodata, acesta a declarat ca una din masurile care vizeaza incurajarae utilizarii potentialului energiilor regenerabile vizeaza deschiderea, prin Administratia Fondului pentru Mediu, a unei linii de finantare destinate persoanelor fizice.
NewsIn