BankNews.ro - The Business Republic

Cei 6.000 de oameni care conduc lumea
Lifestyle | Data Publicarii: 16-04-2008

Calatoresc in avioane Gulfstream, stabilesc agenda globala si - in timpul liber - gestioneaza criza creditelor. Au mai multe lucruri in comun cu cei asemenea lor decat cu propriii compatrioti. Faceti cunostinta cu ''Superclasa''.

Ca sa ne facem o idee despre cum se comporta elita lumii intr-o situatie de criza mondiala - una asemeni celei in care suntem acum - e instructiv sa urmarim la lucru un jucator precum Timothy Geithner. Presedintele Rezervei Federale din New York s-a aflat in mijlocul disperatelor eforturi de culise de oprire a raspandirii colapsului pe piata de credite a Statelor Unite, de gestionarea frisoanelor care au doborat banca Bear Stearns si a altor crize anterioare. Subtire, cu un aer tineresc, Geithner poate parea din alt film, vorbind non-stop la telefon prin monumentalele birouri ale Fed, construite intr-un stil ce ar putea fi caracterizat drept demn de un mausoleu din Evul Mediu tarziu.

Dar tocmai calitatea lui de a crea iluzii si indemanarea lui il fac sa fie persoana potrivita pentru acest job modern, acela de unul dintre cei mai puternici oameni ai lumii financiare. Din cauza faptului ca ratele dobanzilor se schimba si infuziile de capital au un impact de mai mica durata asupra pietelor decat in trecut, puterea bancilor centrale este de fapt mai limitata. In lumea de astazi, nici o institutie, nici chiar Rezerva Federala americana, nu are puterea de a stapani o criza. A fi bancher central de succes depinde acum de ceea ce Geithner numeste "o putere cumulata... una care e separata de autoritatea formala a institutiei noastre si care poate fi un instrument foarte puternic".

O MASA CRITICA DE JUCATORI GLOBALI.

In timpul discutiei pe care am avut-o cu Geithner in timp ce faceam cercetarea pentru cartea pe care am publicat-o recent - "Superclass" -, acesta a schitat, in detalii fascinante, felul in care elita puterii mondiale se aliaza in momentele cand pietele se cutremura. Amintindu-si de o criza anterioara a pietei mondiale de obligatiuni, la a carei gestionare a contribuit, Geithner a spus ca Fed a adus laolalta liderii principalelor 14 companii financiare din lume, din cinci tari, reprezentand 95% din activitatea totala din pietele globale. Elvetienii au fost acolo, germanii au fost, englezii la fel. Interesant, nici un asiatic nu a participat - nici macar japonezii. Lloyd Blankfein, CEO si presedinte al boardului Goldman Sachs, "i-a numit, in gluma, «cele 14 familii», ca in filmul «Nasul»", spune Geithner. "Si le-am spus: «Voi trebuie sa rezolvati aceasta problema. Spuneti-ne cum o s-o rezolvati si vom pune la punct o schema pentru a ne asigura ca nu exista «free riders» (termen folosit in limbajul caselor de brokeraj care desemneaza clienti carora li se permite sa cumpere actiuni fara sa plateasca propriu-zis pentru ele, urmand sa le vanda pentru a obtine profit - n.r.); stiti ca, daca va miscati individual, restul lumii se va misca odata cu voi»".

Nu a existat nici un acord scris, nici o regula, nici un proces formal, si - desi nimeni nu a cerut Fed sa actioneze - aceasta a lasat pe toata lumea din piete sa creada ca ia masuri. Frumusetea procesului tine de eficienta sa absoluta: vezi ce poate face, rapid, un cerc restrans de firme mari, cu "raza de actiune globala" - si cu un comitet executiv format din numai patru persoane care au sustinut saptamanal, pana la incheierea crizei, conferinte telefonice. "Nu exista nici un mecanism formal pe care sa-l fi putut folosi pentru a forta pe cineva, asa ca a trebuit sa-l inventam. Cred ca premisa pentru a merge inainte este sa ai un proces colaborativ dincolo de granitele obisnuintei. Asta nu inseamna ca trebuie sa fie universal, la nivelul fiecarei jurisdictii sau al fiecarei institutii", a spus Geithner. "Ai nevoie doar de o masa critica de jucatori potriviti. E lumea, dar mult mai concentrata".

O NOUA ELITA GLOBALA.

Descrierea pe care Geithner a facut-o elitei financiare in stare de criza a venit cu multe luni inainte de recentul esec al Bear Stearns, insa ne sugereaza, intr-un mod straniu, felul in care seful Trezoreriei, Henry Paulson, seful Fed, Ben Bernanke, directorul JPMorgan, James Dimon, precum si alti conducatori de banci s-au strans intr-un weekend pentru a pune la punct o oferta pe care Bear Stearns nu o putea refuza; dar si pentru a stabiliza pietele. Din necesitate, conversatiile au fost limitate la jucatorii centrali, autorii marilor decizii, a caror putere face cu adevarat diferenta pe Wall Street si la nivel mondial. A fost nevoie de o actiune rapida - si asta s-a intamplat.

Regulile Fed pentru managementul unei crize in evolutie nu subliniaza nu mai tendinta catre o colaborare public-privata in materie de probleme globale, ci si concentrarea puterii in mainile membrilor unui foarte select grup de jucatori - in acest caz, capii celor mai mari institutii financiare ale lumii, precum si reprezentatii organismelor de reglementare, Bernanke si Paulson.

Oamenii implicati in luarea deciziilor recente, precum cei descrisi de Geithner, plus alte cateva mii asemenea lor, nu numai din lumea afacerilor si finantelor, ci si din politica, arte, lumea non-profit si alte domenii, fac parte dintr-o noua elita globala care a luat nastere in ultimele cateva decenii. Este superclasa. Ei detin mult mai multa putere decat orice alt grup al planetei. Fiecare dintre membrii sai se diferentiaza prin abilitatea de a influenta cu regularitate vietile a milioane de oameni din mai multe tari ale lumii. Fiecare isi exercita aceasta putere in mod activ si deseori o amplifica, dezvoltand relatii cu alti membri ai superclasei. Aceasta noua clasa a elitelor e mai permeabila si mai efemera decat elitele din trecut. Era puterii mostenite pe intreaga perioada a vietii e, in general, depasita - pentru a fi un membru al acestei superclase, un individ trebuie sa se agate de putere suficient de mult timp pentru a avea un impact, fie ca declanseaza o revolutie sau lanseaza un website revolutionar.

CEI 6.000 CARE CONDUC LUMEA.

Cum poate deveni cineva membru al superclasei? Ca intotdeauna, averea este, cu siguranta, de folos. Multi membri ai superclasei sunt bogati, mai bogati, in termeni relativi, decat a fost vreodata orice elita. O zecime din populatia lumii, spre exemplu, controleaza acum 85% din intreaga bogatie a planetei. Dar bogatia e numai o parte a ecuatiei. Puterea este cealalta fata a monedei pentru orice elita adevarata si, daca vrem sa intelegem superclasa, trebuie sa ne uitam la cei a caror influenta depaseste granitele - unul dintre factorii care diferentiaza superclasa de majoritatea elitelor din istorie, a caror influenta a fost predominant nationala sau doar locala. CEO-ul ExxonMobil, Rex Tillerson, conduce operatiuni in 180 de tari, cele mai multe la distanta uriasa de "radacinile" din campurile petrolifere ale Pennsylvaniei ale lui John D. Rockefeller, omul care a fondat compania si a dat primul impuls pentru crearea multinationalei moderne.

Faptul ca acest grup exista e dincolo de orice dubiu: include conducatorii celor mai mari institutii financiare - cele 14 "familii" despre care glumea Blankfein, dar si altele; primii 50 din top controleaza active de aproape 50.000 de miliarde de dolari. De asemenea, membri ai superclasei sunt si capii celor mai mari corporatii globale; primii 2.000 controleaza viata a 500 de milioane de angajati, genereaza aproape 30.000 de miliarde de dolari in vanzari si au active de mai bine de 100.000 de miliarde de dolari. Lista mai include si oficiali guvernamentali de top cu influenta dincolo de granite: sefi de stat, desigur, diplomati de top si lideri militari, dar si bancheri centrali precum Geithner si Bernanke sau omologi ai acestora, precum guvernatorul bancii centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan, confirmat in functie acum doua saptamani si alti oficiali economici de varf, care joaca un rol in economia cu cel mai rapid ritm crestere din lume, ale carei rezerve se apropie de 15.000 de miliarde de dolari.

Acestora li se alatura baroni media ca Rupert Murdoch, a carui retea globala de ziare, produse web, studiouri de filme si posturi de televiziune are un public de sute de milioane de oameni in fiecare zi sau antreprenori din tehnologie precum copilul-minune al Facebook, Mark Zucker berg, a carui companie redefineste intelesul comunitatii globale. Alaturi de ei ii veti gasi pe altii, care au forme diferite de putere: liderii religiosi, de la Papa pana la ayatollahul Iranului, Khamenei, poate cel mai puternic om al Orientului Mijlociu de astazi; clerici care au ridicat predica la nivel de media si ale caror mesaje ajung zilnic la milioane de oameni de pe tot cu prinsul lumii, precum Luis Palau din America Latina si "tele-musulmanul" egiptean Amr Khaled, un fost contabil devenit star religios de televiziune. Simboluri culturale care isi folosesc platforma de celebritate in slujba activismului, precum Bono si Angelia Jolie, vor ajunge cu siguranta pe lista, asa cum o vor face si lideri teroristi sau altii - care formeaza un fel de elita din umbra, precum Osama bin Laden si traficantul rus de arme Viktor But, arestat recent. Un numar din ce in ce mai mare de magnati de pe pietele emergente reusesc sa intre si ei pe lista: printre ei industriasul indian Ratan Tata, oligarhul rus Roman Abramovici, printul saudit Alwaleed bin Talal, investitor in domeniul petrolului, sau miliardarul chinez din domeniul imobiliar Yang Huiyan.

Se poate dezbate la nesfarsit cine trebuie sa fie sau nu pe lista. Intr-adevar, dat fiind faptul ca atat de multa putere este una institutionala sau e legata de locul de munca (si deci trecatoare), orice lista e depasita aproape imediat ce a fost finalizata. Printre cei care s-ar putea sa fi iesit de pe lista pentru acest an se numara fosti conducatori de banci care si-au pierdut posturile drept rezultat al pariurilor prea mari facute pe imprumuturile subprime, inclusiv fostii sefi ai Citibank, Merrill Lynch si, incepand cu saptamana trecuta, UBS. Clasamentul e unul foarte fluid. Dar, de dragul intelegerii naturii elitei globale de astazi, lucrand cu criteriile mentionate mai sus, am ajuns la un grup principal format din circa 6.000 sau 7.000 de persoane - ceea ce inseamna ca avem un membru al superclasei la un milion de oameni.

Integral in Money Express

http://www.banknews.ro/stire/17098_cei_6000_de_oameni_care_conduc_lumea.html