Traian Basescu a promulgat Legea salarizarii unitare si cea a reorganizarii institutiilor
Politica | Data Publicarii: 05-11-2009

Presedintele Traian Basescu a promulgat joi Legea salarizarii unitare si Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, potrivit unui comunicat al Presedintiei.

Curtea Constitutionala a respins miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarile liberalilor pe Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice si Legea salarizarii unice, considerand ca acestea sunt constitutionale in masura in care anumite prevederi nu incalca Legea fundamentala.

Curtea Constitutionala (CCR) a decis, cu majoritate de voturi, ca "Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International este constitutionala in masura in care prevederile Capitolului IV din lege nu se refera la persoanele pentru care durata mandatului este stabilita expres prin Constitutie", se arata in comunicatul CCR de miercuri. De asemenea, judecatorii au stabilit ca "Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice este constitutionala in masura in care prevederile art.41 alin.(2) lit.e) din lege, criticate prin obiectia de neconstitutionalitate, nu se refera la cazurile in care Legea fundamentala admite in mod expres cumulul de functii".

In ceea ce priveste Legea educatiei nationale, judecatorii arata ca, in urma deliberarilor, nu s-a obtinut majoritatea de voturi pentru a lua o decizie, astfel incat discutiile vor fi reluate pe 18 noiembrie.

Initial, CCR trebuia sa se pronunte pe 28 octombrie pe cele trei legi, dar a amanat dezbaterile pentru 9 decembrie, avand in vedere "complexitatea problemelor juridice care fac obiectul examinarii si care necesita o analiza deosebit de atenta". Intre timp, judecatorii au admis cererea de preschimbare a termenului pentru 4 noiembrie.

Reprezentantii opozitiei au anuntat, pe 23 septembrie, ca au atacat Legea educatiei la Curtea Constitutionala (CCR). Deputatul PNL Ciprian Dobre a facut o trecere in revista a principalelor aspecte de neconstitutionalitate sesizate de liberali in Legea educatiei. "Cinci critici majore am dezvoltat in sesizarea noastra. Primul aspect este legat de directorii si directorii adjuncti ai unitatilor de invatamant, articolul 251 din lege, care spune ca profesorii care detin functia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic", a remarcat liberalul, mentionand ca s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constitutie care arata ca nu pot face parte din partide politice doar judecatorii CCR, avocatii poporului, magistratii, membri activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.

Un alt element reclamat de liberali se refera la solutionarea starii de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educatiei, se face urmatoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este in stare de incompatibilitate i se desface contractul de munca pe motive disciplinare. "Adica incompatibilitatea se solutioneaza prin intermediul dreptului muncii. O alta aberatie - directorii si directorii adjuncti ai unitatilor de invatamant nu au contract de munca, ci contract de management", a comentat liberalul.

Deputatul PNL a sustinut si ca in Legea educatiei se introduc discriminari prin prevederea potrivit careia absolventii liceului pot sustine in mod gratuit examenul de bacalaureat de doua ori, ceea ce ar insemna ca cei de la privat o pot face o singura data sau de trei ori, "legea nu distinge si nu le mai spune nimic". "Oricum am lua-o, avem de-a face cu o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constitutie", a subliniat Dobre.

O alta critica adusa de liberali se refera la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetatean roman la nasterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat ca, in conditiile in care Legea intra in vigoare dupa promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevazute pentru zece luni de la intrarea in vigoare, problema care se pune este discriminarea fata de cei nascuti inainte de intrarea in vigoare a textului.

In plus, Dobre a facut referire la incalcarea articolului din Constitutie care garanteaza autonomia universitara. "La articolul 298 se arata ca in cazuri bine justificate in perioada unei legislaturi de patru ani, Ministerul Educatiei poate prin ordin, sa suspende din functie rectorul unei instiutii de invatamant superior de stat sau privat, acreditata sau autorizata provizoriu. Cu alte cuvinte, cu toate ca autonomia este garantata, domnul Boc isi asuma raspunderea in fata Parlamentului tocmai pe un articol care infrange aceasta garantie", a afirmat liberalul, in opinia caruia "Universitatile vor fi conduse de Guvern".

Parlamentarii PNL au sesizat si incercarea de politizare a sistemului de invatamant preuniversitar si universitar.

Tot liberalii au contestat la CCR Legea privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice. "La cumulul pensiei cu salariul este o discriminare fantastica datorita faptului ca daca lucrezi in mediul privat poti sa pastrezi pensia, daca lucrezi la bugetul de stat nu poti sa pastrezi pensia. Deja Cehia a fost obligata de CEDO sa renunte la aceasta prevedere", a aratat Ciprian Dobre. La randul sau, Eugen Nicolaescu a punctat ca sesizarea s-a facut in baza articolului 117 alineatul 2 din Constitutie, care spune ca infiintarea de organe de specialitate ale administratiei publice se realizeaza cu avizul Curtii de Conturi. "In aceasta situatie vom vedea ca Guvernul infiinteaza in baza unui aviz general o serie de institutii, dar care unele dintre ele se infiinteaza sau se reorganizeaza prin hotarari ale Guvernului unde nu se mai cere avizul Curtii de Conturi, incalcandu-se spiritul Constitutiei", a explicat acesta.

Deputatul PNL a facut referire si la articolul 41 din Constitutie privind libertatea absoluta a dreptului la munca, care ar fi incalcat de Legea Guvernului care obliga cetateanul sa-si ia 10 zile de concediu fara plata, limitandu-se, astfel, dreptul la munca si la venituri normale castigate din munca.

De asemenea, liberalii au acuzat incalcarea articolului 114 din Constitutie, considerand un abuz angajarea raspunderii in aceeasi zi pe trei proiecte (n.r. Legea educatiei, Legea privind reorganizarea unor institutii si autoritati si Legea salarizarii unitare).

Parlamentarii liberali au mai sesizat Curtea Constitutionala asupra Legii cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea la 15 septembrie, dupa ce a fost respinsa motiunea de cenzura. Sesizarea liberalilor la CCR pe Legea salarizarii vizeaza sapte aspecte de neconstitutionalitate. Astfel, sustine PNL, Guvernul a incalcat articole din Constitutie,  pentru ca si-a asumat raspunderea, in aceeasi zi, pe trei proiecte de lege si Legea salarizarii nu avea avizul Consiliului Economic si social. Tot la capitolul neconstitutionalitate, liberalii au trecut faptul ca, potrivit legii, desi titlul acesteia vorbeste despre caracterul unitar al unei legi, categoriile exceptate constituie de fapt o abatere de la criteriul unitatii.  "Aceasta abatere, constituie in fapt o discriminare, o disproportie intre o categorie de salariati de la bugetul de stat, creand o categorie privilegiata de salariati de la bugetul de stat carora nu li se aplica aceasta lege, beneficiind in continuare de legi speciale", scriu liberalii in sesizarea catre CCR.

O alta prevedere constitutionala care ar fi incalcata de Legea salarizarii unice, potrivit liberalilor, este cea referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, pentru ca, prin art. 30, alin (7) din lege, orele suplimentare nu sunt prevazute pentru anul 2010.

Liberalii sesizeaza si faptul ca legea prevede ca actele de contestare salariala sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.  "Or, astfel de acte de stabilire a salariului nu pot fi de competenta instantelor de contencios administrativ deoarece, potrivit dispozitiilor art. 52 din Legea fundamentala sunt de competenta instantelor de contencios administrativ doar actele administrative emise de autoritatile publice. In schimb, actele de stabilire a salariului sunt acte eminamente de dreptul muncii care trebuie supuse jurisdictiei de dreptul muncii si nu de contencios administrativ", spun liberalii.

PNL considera si ca, prin eliminarea cumulului de functii (salariat la stat-pensionar), este limitat si incalcat dreptul constitutional al oricarei persoane la munca.

"Incalcarea Articolul 47 din Constitutie. Este pentru prima data dupa 1990 cand unor bugetari le scad, practic, veniturile nete castigate pana in prezent. Daca pana acum cetatenii se confruntau cu eventualele intarzieri de crestere ale salariilor si veniturilor, incepand cu luna ianuarie banii primiti vor fi mult mai putini", este ultimul punct la care fac referire liberalii in sesizarea de neconstitutionalitate depusa la CCR.

Presedintele Traian Basescu a declarat, pe 19 octombrie ca, daca legile pe care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament vor fi declarate neconstitutionale de catre CCR, "se complica enorm relatia cu FMI", iar Legislativul va trebui sa lucreze si in campanie pentru a se respecta termenii acordului. Basescu a atentionat, intr-o declaratie data la RFI, ca fara aceste legi care vizeaza reformarea institutiilor statului, Romania ar putea sa nu mai primesca transele de imprumut de la FMI pe anul urmator.

NewsIn