BankNews.ro - The Business Republic

INTERVIU Roatis (ANSVSA): Manipularea medicamentelor utilizate pentru tratarea animalelor este un fenomen scapat de sub control; vom modifica legislatia
Economie | Data Publicarii: 24-05-2016

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) va reactiva in toamna acestui an platforma nationala de control prin care vor fi verificate falsurile de pe piata, a afirmat, intr-un interviu acordat AGERPRES, presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis.

Acesta susține că a solicitat Comisiei Europene (CE) acordul pentru vaccinarea profilactică pentru dermatita nodulară la bovine în fermele din sudul țării în vederea prevenirii apariției bolii în România, dar și pentru regionalizare, astfel încât restul zonelor țării să nu fie afectate de interdicții la export.

Șeful ANSVSA a mai vorbit despre creșterea cantitativă și calitativă a controalelor pe produsele agroalimentare care vin din import sau din spațiul intracomunitar, despre modificarea legislației în ceea ce privește controlul circulației medicamentelor utilizate pentru tratarea animalelor deoarece acest fenomen "este scăpat de sub control", precum și despre încurajarea micilor producători de a pune pe piață mai multe produse locale, dar salubre.

Radu Roatiș a adăugat că România ar putea relua schimburile intracomunitare cu porci vii în ultima parte a acestui an, dacă țara dovedește Comisiei Europene că stăpânește foarte clar fenomenul circulației virusului pestei porcine clasice și al circulației animalelor.

AGERPRES: Ați preluat șefia ANSVSA de mai puțin de o lună și avem deja o serie de informații despre legume și fructe depistate cu pesticide peste limita admisă sau carne de pui infestată cu Salmonella. Intră acum pe piață mai multe produse nesigure sau pur și simplu faceți mai vizibile controalele inspectorilor ANSVSA? Radu Roatiș: Din punctul meu de vedere trebuie să contrabalansăm activitatea noastră pentru că este o instituție de maximă importanță care are are grijă de cetățeni. Ea vine și ca urmare a unei comenzi sociale pentru că evenimentele apar, nu le putem decât previziona și trebuie să ne mobilizăm astfel încât să nu apară episoade neplăcute. În aceste condiții am constatat că este necesară o creștere atât a controalelor, cât și a calității acestor controale. Mai important decât acest lucru este și decizia care se ia în urma lor. Nu este important doar să știi, ci să și aplici ceea ce ai aflat în urma controalelor.

AGERPRES: Să înțeleg din ceea ce spuneți dumneavoastră că au fost făcute în ultimele săptămâni mult mai multe controale decât înainte? Radu Roatiș: Într-adevăr au fost făcute mai des. Pot să vă spun, de exemplu, că pe o perioadă de nici măcar 10 zile am crescut frecvența lor cu un procent de 5%, asta înseamnă că din 10 loturi verificăm un număr mai mare. Avem și primele semnale. Pentru multe dintre ele la care rezultatele nu erau cele pe care ni le-am fi dorit am informat opinia publică, inclusiv despre țara de origine a acestor produse, chiar dacă a fost comerț intracomunitar sau import din state terțe, însă cele mai multe produse cu probleme au provenit din state terțe.

AGERPRES: Concret, cum se fac aceste controale? Radu Roatiș: Totul este previzionat în zona statistică. La intrarea în țară sunt două tipuri de activități, una dintre ele se referă la mărfurile care intră în țară din alte state decât cele membre UE și intră prin Porțile de Inspecție la Frontieră (PIF), unde avem personal specializat atât pe produse de origine animală, cât și non-animală, dar și pe animale vii. De exemplu, dacă vine un transport la Constanța din Turcia, Iordania sau Etiopia, care aduce cu un vapor o încărcătură mare de legume și fructe, se verifică mai întâi documentele din punct de vedere scriptic, apoi cei de la vamă trebuie să ne înștiințeze de acest transport care a intrat în spațiul teritorial românesc. Colegii mei se duc și ei și verifică scriptic, în funcție de ceea ce rezultă din pericolul sau analiza de risc a produsului care vine în țară, se fac prelevări de probe, iar agenții economici sunt înștiințați după ce vin rezultatele de laborator.

AGERPRES: Cât de rapid vin aceste rezultate de la laborator pe produsele care intră în țară? Radu Roatiș: Vin rapid, dar va trebui să lucrăm și la acest lucru, respectiv de a scurta perioada în care apar rezultatele, care acum este de la 2 la 7 zile, în funcție de ce analize facem. Vă dați seama că într-un laborator intră zeci de mii de probe, dar România are un sistem performant de laboratoare. Dacă se constată neconformități la aceste produse, suntem alertați și se pornește mecanismul prin care odată intrate în țară și dirijate către depozit sunt oprite de la vânzare și distruse. Mai există posibilitatea ca atunci când primește rezultatele care sunt neconforme, cel care vine, să zicem, cu un vapor de arahide, poate să și le retragă și să nu mai intre în spațiul teritorial. Este respingere și o face pe banii lui. Practic, costurile legate de orice respingere se suportă de către agentul economic, pentru că el a greșit. Treaba noastră este să nu ajungă la consumatori.

AGERPRES: Ce produse neconforme au intrat mai mult în România în această perioadă, de origine animală sau non-animală și din ce țări? Radu Roatiș: Cele mai mult produse au fost de origine non-animală, adică legume și fructe provenite din Turcia și Iordania. Nimeni nu are interesul să priveze consumatorul român de punerea pe masă a unui produs, însă acela trebuie să respecte normele pe care le solicită legislația și dacă le respectă nu este nicio problemă în a face acest timp de comerț. S-a produs o oarecare iritare în rândul celor care fac comerț, dar vom fi fermi și nu ne vom opri. Aceste controale vor fi făcute susținut, iar rezultatele lor vor fi comunicate către opinia publică. Interesul este de a reduce până la a stopa aceste fenomene.

AGERPRES: Din produsele care au intrat în ultima perioadă în țară există vreun risc să se fi consumat deja o mare parte dintre ele? Radu Roatiș: Vreau să fac niște precizări. De exemplu, în cazul unor transporturi recente de caise și nectarine provenite din Turcia, cu notificări de depășiri ale limitelor maxime admise de pesticide și fungicide, odată depășită această limită maximă, indiferent că este cu foarte puțin, se consideră că produsele sunt neconforme. Ca să te îmbolnăvești, așa cum spun rapoartele Agenției Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA), este nevoie de un consum pe o perioadă îndelungată, dar rolul nostru este de a nu permite consumul, chiar dacă oamenii de știință spun că este nevoie de un consum pe termen lung. Eu consider că accidente sau repetări de a introduce așa ceva în țară nu trebuie să existe.

AGERPRES: Ați găsit cazuri de îmbolnăviri din cauza consumului de produse cu pesticide peste limita maximă admisă? Radu Roatiș: Aceste lucruri ni le pot spune doar cei de la Direcția de Sănătate Publică. Din cunoștințele mele, eu personal, am avut sesizări vizavi de simptome, dar nu am primit confirmările până la urmă. Și atunci nu cred că trebuie să ne sperie că o cantitate mică, adică 171 de kilograme, a ajuns pe piață, din peste 10.000 de kilograme, de exemplu, așa cum a fost în situația amintită privind caisele și nectarinele din Turcia. Vorbesc însă de repetabilitatea consumului, acolo dorim să ajungem, ca el să nu se întâmple și evident să nu fie expusă populația.

AGERPRES: Cum se face controlul pe schimburile intracomunitare? Tot mai multe voci spun că ar trebui să controlăm mai mult produsele provenite din Uniunea Europeană pentru că și aici au fost sesizate o serie de probleme. Radu Roatiș: Într-adevăr, avem tot mai multe sesizări din partea producătorilor noștri, chiar și din partea fermierilor, vizavi de lipsa unor elemente de corectitudine între ceea ce se aduce în România și din spațiul european. Vom fi atenți și pe această zonă și acolo vom mări frecvența verificărilor pentru că legislația ne permite. Vă pot spune că în urmă cu două-trei săptămâni colegii mei de la Bihor au găsit în urma unor controale un lot de 1.500 de kilograme de carne de pasăre provenită din Polonia și infestată cu bacteria Salmonella, dar care nu a ajuns pe piață. Ne vom apleca foarte mult și asupra comerțului cu animale vii, tot cu statele membre, pentru că am văzut și acolo multe lucruri care nu sunt la locul lor. De multe ori nu coincid documentele din transporturi. De exemplu, la Arad, colegii mei au oprit două tiruri cu purcei din lipsă de documente sau documente false. Animalele au fost în regulă, dar nu au putut să dovedească trasabilitatea lor. Practic, se face și fraudă alimentară și comerț ilegal și fraudă fiscală. Pentru acest tip de activități care sunt nelegale vom confisca animalele și le vom dirija către sacrificare într-o unitate autorizată, după ce vom face un examen antemortem. Putem, astfel, pe cheltuiala celui care a greșit, pentru că el va suporta tot, inclusiv confiscarea vehiculului, să le dăm la rezerva de stat pentru că sunt suficiente persoane asistate care au nevoie de sprijin. Cred că împreună cu Ministerul de Interne și cu cei de la ANAF vom găsi o variantă să facem acest lucru. Aceste controale sunt frecvente, iar când rămâi și fără purcei și fără mașină și mai suporți și toate costurile pentru ceea ce ai făcut ca și consecință a activității tale, devine extrem de dureros, neplăcut și descurajant.

AGERPRES: Ați demarat un program național de depistare de E-coli și Salmonella în produsele alimentare. Este o premieră în România? Radu Roatiș: Am demarat acest program din cauza analizei de risc care ne spune că au crescut cazurile de îmbolnăviri. Consider că este o comandă socială, mai ales că, încă, nu sunt clare cazurile care au apărut deja, și vine perioadă caniculară, o afluență de oameni pe Litoral, tabere școlare, și atunci pentru a preîntâmpina trebuie să vedem și cum sunt ținute produsele. Astfel, am suplimentat până la un număr de peste 1.700 de probe acest program, probe care vor fi prelevate din măcelării, supermarketuri, târguri, abatoare carcase de bovină ovină, carne proaspătă, carne tocată etc. S-au făcut instruirile în teritoriu de către cei de la sănătate publică, cu cei care fac și analizele și am stabilit un calendar pentru fiecare județ, zonele din care se fac prelevările și vom extinde programul până la sfârșitul anului. Îndată ce vom avea primele rezultate vom ști ce măsuri trebuie să luăm și le vom aduce la cunoștința opiniei publice. Îmi doresc ca lumea să înțeleagă faptul că ceea ce facem noi reprezintă și măsuri preventive.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre cele două boli care evoluează în Ucraina și Bulgaria, foarte aproape de granița cu România? Radu Roatiș: Vorbim de două boli ale animalelor, care nu se transmit la om ci de la animal la animal, dar consecințele sunt nefaste din punct de vedere economic. Vorbesc de pesta porcină africană care a fost identificată în Ucraina, la o gospodărie a populației, la 75 de kilometri distanță de la Botoșani. Am primit un sprijin din partea Ministerului de Interne și am făcut centrele locale de combatere a bolilor. Toți colegii mei au transmis măsurile tehnice în aceste comitete coordonate de prefecți. Dacă în privința pestei porcine principala măsură de control este cea a mișcării animalelor, doresc să fac un apel la populație: dacă vin cu bagaje cu alimente în PIF-uri vom înmulți controalele și vom dispune măsuri suplimentare, dar asta nu înseamnă că se va opri traficul sau că vor fi măsuri restrictive.

Am dispus deja închiderea târgurilor și a expozițiilor de animale, pentru că expunerea este mare pe aceste tipuri de activități. Am sesizat și fermele din aceste zone să fie atente și să respecte măsurile de biosecuritate. Vom demara și aici controalele să vedem dacă și cum le respectă. De asemenea, vom solicita sprijin și poliției de frontieră pentru că ei au acele binocluri cu detecție de căldură ca împreună cu personalul silvic să putem face acele vânători pentru animalele care trec granița, mistreții în special, și ajung în spațiul României. Momentan la toate vânătorile făcute și la animalele moarte pe care le-am găsit nu s-a identificat nimic. România este curată din acest punct de vedere.

În schimb, la sudul țării evoluează dermatoza nodulară, iarăși o boală cu consecințe economice grave, dar ținta este specia bovină. Până în prezent s-au anunțat în Bulgaria, la sud de Sofia, un număr de 77 de focare, cu peste 1.600 de animale moarte. România este astăzi indemnă, putem exporta bovine, dar am luat măsuri și încercăm să aducem la cunoștința Comisiei Europene (CE) și nu numai, adoptarea unui punct de vedere referitor la solicitarea fermierilor români, al crescătorilor de vaci de lapte cu ferme mari din sudul țării, care și-au manifestat dorința de a face o vaccinare preventivă. Însă o vaccinare profilactică ne-ar duce la statutul de țară infestată. Față de bluetongue, măsurile pe care trebuie să le iei în cazul acestei boli, dacă ți-a apărut un singur caz, trebuie să ucizi totul în focar și de aici sunt și temerile la cei care au un număr mare de animale deoarece consecințele economice sunt grave.

AGERPRES: Concret, ce veți solicita Comisiei Europene? Radu Roatiș: Am transmis temerile și solicitările fermierilor români, care vor să facă vaccinare profilactică, dar vom solicita și regionalizare ca să nu afectăm restul țării. Ținta noastră numărul unu este prevenirea apariției bolii în România, iar numărul doi solicitarea către Comisie că dorim o regionalizare în cazul în care apare boala. Dacă apare la o fermă din sud, să nu fie expuse și alte ferme din nordul țării. Măsurile spun că trei ani de zile, țara în care a apărut este considerată infestată și dacă a apărut un singur caz, dar și dacă vaccinează. Noi am făcut deja solicitări și așteptăm să fim susținuți și de alte state. Și aici în sudul țării am alertat prefecturile, am activat centrele și în această săptămână vom face o simulare, la Giurgiu, împreună cu cei de la ISU. Vrem ca exercițiul să fie cât se poate de real și toată lumea să cunoască ce are de făcut. Am închis deja târgurile de bovine din sudul țării și avem sprijin din partea Ministerului de Interne pentru controlul circulației animalelor, dar mai ales a celei clandestine.

AGERPRES: Deblocarea schimburilor intracomunitare cu porci vii este un obiectiv dorit de foarte mulți ani, nu doar de fermierii români ci și de autorități, mai ales că peste porcină clasică nu mai evoluează în România. Ce noutăți sunt în prezent pe acest sector? Radu Roatiș: Este un deziderat pe care îl dorim și noi. Am avut recent o discuție cu cei de la Comisia Europeană și ei vor să vadă că stăpânim foarte clar fenomenul circulației virusului și al circulației animalelor.

AGERPRES: Totuși, au trecut aproape 10 ani, din 2007, de când nu mai evoluează boala în România. Radu Roatiș: Se pare că la noi durează foarte mult stăpânirea acestui fenomen. În România, când vorbim de o boală, am avut cazuri în care omul a fost tentat să distribuie animalele la preț de nimic, știind că sunt bolnave, și infestând și alte animale. Asta se face în mod conștient și care, până la urmă, este o crimă, deoarece statul are măsuri de depistare a bolii, de uciderea animalelor și are, totodată, și măsuri compensatorii prin care se acordă despăgubiri. Cred că este foarte importantă componenta educațională a țăranilor care sunt în parcursul drumului de a se transforma în fermieri. Foarte mulți au înțeles, dar expunerea a rămas și trebuie să fim vigilenți.

AGERPRES: Ce ar trebui să mai demonstrăm Comisiei Europene? Radu Roatiș: Am făcut solicitarea acum o săptămână și ne dorim o echipă de experți ai Comisiei Europene, care să constate că îndeplinim procedurile, după aceea să trecem la ridicarea restricțiilor prin decizia luată și publicată în jurnalul CE.

AGERPRES: Credeți că în mandatul dumneavoastră veți obține această decizie din partea Comisiei, mult așteptată de fermierii din România? Radu Roatiș: Îmi doresc ca România să obțină decizia indiferent dacă este în mandatul meu sau a celui care va urma. Treaba mea este să așez lucrurile de așa manieră ca să se obțină, probabil în cursul acestui an. Insistăm ca ei să vină cel puțin în toamnă și ne dăm tot concursul deoarece sectorul porcului este cel mai lovit sector. El a crescut foarte mult, este matur și oamenii fac eforturi uriașe, iar ANSVSA își face datoria. Cred că industria românească și consumatorul român pot foarte bine să sprijine acest sector pentru că de multe ori la raft trecem prea ușor pe lângă produsul românesc care înseamnă siguranța alimentară, salubritate, impozite și locuri de muncă.

De aceea, noi am inițiat și un proiect care se numește Platforma națională de control și în care vom verifica falsurile de pe piață. De fapt, era un proiect mai vechi pe care l-am reactivat. Mi se pare extrem de important ca toți conaționalii mei să știe ce mănâncă și dacă ceea ce mănâncă a fost fraudat sau nu. Trebuie să ajungem să facem analize de laborator și cantitative, dar și calitative. Aș vedea benefică și o asumare din partea producătorilor. De exemplu, avem cârnați Muntenia, și trebuie să știm cât conținut de carne este în compoziție, cât altceva, în funcție de rețetă. Dacă îi faci altfel și nu respecți rețeta, nu mai sunt cârnați Muntenia, le dai o altă denumire. Cred că un ghid cu niște standarde legate de ceea ce există în produs ar rezolva lucrurile, dar acest ghid trebuie asumat de industrie. Noi prin acest obiectiv — Platforma națională de control — verificăm și vom aduce la cunoștința opiniei publice.

AGERPRES: Când va deveni funcțională această platformă, să-i zicem de descoperire a falsurilor de pe piață? Radu Roatiș: Speranțele mele se îndreaptă către toamnă, în septembrie — octombrie 2016. Aș vrea însă să spun ceva legat și de produsele tradiționale și de încurajarea micului producător. După strategia de marketing pe care și-o fac mulți, riști să excluzi orice tip de brânză de pe piață cu excepția celei de Sibiu. Un mic producător are posibilitatea să facă produse și să le pună pe piață și cred că trebuie să încurajăm acest tip de producție și de comerț local. Producția și consumul local pot fi dezvoltate, dar numai cu o singură condiție: produsele trebuie și verificate.

Mă întorc la riscul la care ne expunem, legându-ne de controlul circulației medicamentelor și antiparazitarelor. Aici vom fi extrem de serioși și de fermi pentru că antibiorezistența este un fenomen la fel de îngrijorător ca și cancerul. Consumul de antibiotice în exces poate să se facă în mod voluntar, cumperi și iei fără discernământ, dar poți să lei din hrană, de la animale care au fost tratate. În această ultimă situație, numai medicul veterinar trebuie să fie gestionarul și manipulatorul antibioticului și antiparazitarului. Trăim perioade anormale, în care cumperi antiparazitar o jumătate de litru sau o jumătate de portbagaj de mașină, îți tratezi animalele, faci brânză și urdă, pe care le vinzi pe la toate porțile și în 4 ore ai 21 de oameni în spital. Aceste medicamente au perioade de remanență, ele rămân în corp prin consum. Deci fiecare crescător de animale poate să își valorifice produsele, dar vom face legislația de așa manieră ca fiecare să aibă un contract cu un medic veterinar, care îi asigură controlul sănătății animalelor. Practic, medicii veterinari vor fi singurii care vor putea prin legislație să manipuleze antibioticele și antiparazitarele, așa cum sunt notarii sau dentiștii pe ceea ce fac. Considerăm că este o situație extrem de periculoasă și de anormală.

În prezent, foarte mulți proprietari, neavând acest contract direct cu medicul veterinar, nu-i înțeleg importanța. Vom face o modificare legislativă în acest sens. Nimeni nu le va opri raporturile comerciale și cine va dori să vândă lapte la automate sau oriunde este amenajat o vor putea face, iar acest lucru va duce la o creștere a vânzărilor din local.

AGERPRES: La ora actuală se pot face controale pe alimente astfel încât să știm exact dacă sunt concentrații mai mari de medicamente față de limitele admise? Radu Roatiș: Aici vrem să ajungem, pentru că acest fenomen, azi este scăpat de sub control, o spun cu toată responsabilitatea.

AGERPRES: Am vorbit numai de controalele pe produsele provenite din afară, dar pe țăranul român cine îl controlează? Există certitudinea că nu sunt depășite limitele pentru produsele pe care le cumpărăm din piață? Radu Roatiș: Este de competența Agenției Fitosanitare, care este în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Cred însă că o abordare a înțelegerii fenomenului de existență într-un singur loc a acestui tip de activitate ar fi benefică. Până la urmă, noi avem posibilitatea ca în toate cele 42 de laboratoare să facem analize. Am vorbim cu ministrul Agriculturii despre un protocol de delimitare de competențe, la MADR, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Mediului și RENAR astfel încât noi să putem să fim furnizorii elementelor și analizei pentru probele tuturor acestor instituții. ANSVSA la nivelul laboratoarelor are integrat un sistem (LIMS) de management și control al produselor. Astfel, instituțiile acestea pot veni pe programele lor de control să ceară ceva legat, de exemplu, de aditivi sau de orice altceva, dau comanda, plătesc, laboratoarele noastre fac analizele și primesc buletinele de analiză. Cred că este un proiect extrem de benefic pentru instituțiile din România. Mai întâi s-a agreat protocolul pentru delimitare de competențe, dar eu voi insita pentru un astfel de tip de activitate.

AGERPRES: La ora actuală vedeți o reorganizare a sistemului sanitar-veterinar din România? Radu Roatiș: Dorim să schimbăm forma de organizare prin întărirea prezenței noastre la nivel teritorial. Practic, ca să răspunzi în fața cetățenilor români pentru acest tip de activitate trebuie să fii prezent peste tot, dacă nu este o mare problemă. Noua formă de organizare pe care o propunem este o normare a activității în funcție de suprafață, populație, numărul de unități de procesare, ferme. Vor fi circumscripții teritoriale zonale și circumscripții de control alimente. La nivel central va fi și aici o reorganizare pentru că atunci când vine comanda, noi de aici facem reglementare și control. Angajații ANSVSA — instituția este un minister reglementator — nu se duc în control la abatorul de la Huși sau Reghin, ei verifică activitatea colegilor lor din teritoriu, cum au respectat-o în raport cu banul public și măsurile dispuse de legislație în raport cu cel care are abatorul. Dar acum se face o confuzie. Prioritatea mea este de a reduce percepția reală. La ora aceasta este un decalaj în percepția reală a fenomenului sanitar veterinar între colegii de la București și cei din teritoriu. Nu poți reglementa ceva dacă nu înțelegi. Va urma o sesiune de deplasări în teritoriu, cei care scriu legislație să fie alături de cei care trebuie să o implementeze pentru a înțelege bine aspectele de reglementare. Trebuie să aibă realitatea palpabilă a lucrurilor.

AGERPRES: În contextul crizei actuale din Sănătate, ce mesaj transmiteți consumatorilor români vizavi de siguranța alimentelor? Radu Roatiș: Mi-ași dori ca populația să înțeleagă că este un mesaj de încredere pe care îl solicităm și de apreciere a faptului că înțelegem comanda și necesitatea socială, deși nu este ușor de admis ce se întâmplă azi în România. Reclădirea încrederii în sistem va duce și la reclădirea încrederii în industrie, în fermierii români. Ei nu pot fi puternici și credibili nicăieri în lume dacă nu sunt în parteneriat cu instituția statului român. Am încredere că vom reuși.

Sursa: Agerpress

http://www.banknews.ro/stire/74427_interviu_roatis_ansvsa_manipularea_medicamentelor_utilizate_pentru_tratarea_animalelor_este_un_fenomen_scapat_de_sub_control_vom_modifica_legislatia.html