INTERVIU Irimescu: Multi sunt fermieri pentru ca s-au nascut la tara, dar nu au cunostinte; agricultura se face cu multa stiinta
Economie | Data Publicarii: 12-12-2016

Absorbtie record de 3,8 miliarde euro intr-un singur an, simplificarea procedurilor din programele europene si deschiderea pietelor pentru exportul produselor romanesti se afla pe lista obiectivelor bifate de ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Achim Irimescu, in mandatul sau, in timp ce infiintarea unui Fond Mutual sau trimiterea la post a atasatilor agricoli au ramas mai mult "lucruri care nu au fost duse pana la capat" decat esecuri.

"Am reușit să plătim peste 3,8 miliarde de euro de euro într-un an de zile. Nu s-a plătit niciodată mai mult 2,5 miliarde de euro în acest minister. Este un record absolut. Din fonduri naționale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni", afirmă Achim Irimescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a menționat că s-a reușit în acest an deschiderea pieței europene la porci vii "după foarte mulți ani și multe eforturi la Bruxelles", dar și a piețelor arabe pentru exportul de ovine și a celei turce pentru bovine și carne de vită.

Potrivit ministrului Agriculturii, șansa României în acest domeniu este legată de întoarcerea tinerilor în țară și implicarea autorităților în spijinirea acestora pentru a putea produce performant, însă "trebuie o schimbare de generații și trebuie dezvoltat sectorul fermelor comerciale".

Irimescu afirmă că nu are ce să își reproșeze în ceea ce privește modul în care a gestionat scandalul Lactate Brădet și că ar proceda la fel într-o situație similară, adăugând, totodată, că ar continua proiectele începute la minister, fiind un "workaholic", dar "acest lucru nu depinde de mine".

AGERPRES: Sunteți la final de mandat în Ministerul Agriculturii. Care considerați că sunt trei lucruri bune care s-au întâmplat în perioada în care ați fost ministru? Achim Irimescu: Aș menționa cele trei mari obiective ale mele pe care mi le-am propus când am venit în minister și pe care cred că ar trebui să le aibă orice ministru al Agriculturii. În primul rând, absorbția de fonduri și spun că am reușit să plătesc peste 3,8 miliarde de euro de euro într-un an. Nu s-a plătit niciodată mai mult de 2,5 miliarde de euro în acest minister. Este un record absolut. Din fonduri naționale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni.

Al doilea lucru a fost simplificarea. Am simplificat substanțial lucrurile și, prin măsurile luate, am reușit să facilitez foarte mult accesul la fonduri, dar este în continuare un "moving target", adică întotdeauna trebuie să se aibă în vedere simplificarea. Mai sunt încă multe lucruri care nu sunt în regulă, mai ales pe programe, unde este birocrație foarte multă.

În plus, este vorba și despre comportamentul celor din agenții, care interpretează "stricto senso" legislația și eu sunt foarte nemulțumit din acest punct de vedere. De exemplu, unui beneficiar care vine cu dovezi că a schimbat soluția tehnică, punând materiale mai bune și mai scumpe, dar necerând bani în plus, i se refuză plata pe motiv că s-a schimbat soluția din proiect. Eu nu pot înțelege atitudinea aceasta, atâta timp cât soluția duce la îmbunătățire și nici măcar nu cere bani în plus.

Un al treilea lucru bun aș zice că a fost deschiderea piețelor. Am reușit să deschidem piețele arabe la export de ovine și piața turcă la bovine și carne de vită. Eu zic că este un lucru extraordinar. La ovine, documentele sunt în perfecționare, iar de anul viitor turcii ne-au promis că vor da drumul și la ovine. Chiar zilele trecute au fost doi importatori turci care au și abatoare și ferme pentru animale. Ei sunt interesați, pentru că prețurile în România sunt mai joase cu 50% față de prețurile din Turcia și este un stimulent important pentru importatorii turci.

De asemenea, am reușit, după mulți ani — am făcut eforturi la Bruxelles — să deschidem piața europeană la porcii vii. Am scos ultimele restricții în sectorul cărnii de porc. Nu foarte important este faptul că putem pune porcul viu pe piața europeană, ci faptul că s-au scos ultimele restricții în acest sector și trebuie precizat că orice țară terță din afara Uniunii Europene te judecă după regimul pe care îl ai în UE. În condițiile în care avem restricții pe piața UE, nu puteam să exportăm nici în țări terțe.

Cam acestea ar fi, cred eu, principale trei mari realizări de când am venit la minister.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim acum și despre eșecurile dvs. la minister. Puteți numi trei lucruri care nu v-au ieșit? Achim Irimescu: Aș spune mai degrabă nerealizări complete decât eșecuri, lucruri care nu au fost duse până la capăt. Unul dintre acestea este Fondul Mutual, care, din primăvară și până acum, a avut cel puțin 20 de proiecte și toate au fost refuzate de unii sau de alții. Ultima discuție am avut-o pe proiectul transmis la semnat în alte ministere, iar Ministerul Justiției are o mulțime de observații. Probabil că nu îl vom semna anul acesta.

AGERPRES: Cine a propus aceste 20 de proiecte pentru Fondul Mutual și cine le-a refuzat? Achim Irimescu: Ministerul Agriculturii a venit cu aceste propuneri pe care le-am tot modificat după întâlnirile cu fermierii. Prezentam un proiect, îl discutam cu ei, erau nemulțumiți, mai cereau ceva și tot așa. Ultima variantă pe care au cerut-o și au agreat-o în grupul de lucru a fost aceea în care au vrut să implice statul pe câțiva ani și, ulterior, după ce funcționează Fondul Mutual, să îl lăsăm complet în mâinile fermierilor. Din păcate, nici această variantă nu a avut succes în final, deși în grupul de lucru majoritatea fermierilor a fost de acord, iar acum avem foarte multe observații.

O altă nemulțumire este legată de atașații agricoli. Ne-a luat foarte mult să avizăm ordonanța la alte ministere și să o adoptăm. Am reușit la jumătatea lunii iunie, dar, pentru că ne-a impus un lucru Ministerul Justiției, zic eu greșit, ca atașații agricoli să fie funcționari publici, ne-a dat peste cap agenda și aici. Consider că se făcea o mare discriminare, pentru că, să nu uităm, avem peste 2.000 de contractuali în structurile MADR. Eu speram ca în toamnă, cel târziu, să trimitem la post măcar cinci dintre atașați. Nu am reușit, pentru că a trebuit să așteptăm să se adopte legea în Parlament și să se modifice acolo statutul ca să înlăturăm această discriminare și să nu mai fie asimilați ca funcționari publici. Până a trecut prin Parlament, până s-a promulgat de către președinție, am ajuns în situația în care, acum 2-3 săptămâni, am adus ordinul comun necesar la Ministerul de Externe și abia după publicarea acestuia în Monitorul Oficial urmează să scoatem posturile la concurs. Nu se va putea însă desfășura examenul înainte de luna ianuarie.

O a treia nemulțumire ce vizează unul dintre obiectivele pe care le-am avut eu, pentru că au mai apărut și altele pe parcurs, a fost cea legată de Fondul de Creditare. Inițial, eu speram ca, până la finele anului, să fie mult mai avansat. De abia acum, în aceste zile, semnăm acordul cu Fondul European de Investiții (FEI) pentru înființarea unui Fond de Creditare. Am propus premierului — și acesta a fost de acord — să introducem alături de FEI și FNGCIMM, care este fond românesc. FEI, de exemplu, face acordul cu noi și după aceea el trebuie să stabilească 2-3 bănci prin care să deruleze fondurile alocate din PNDR. FEI a fost introdus în regulamentul european și este un avantaj, deoarece creditele sunt "risc sharing", cu împărțirea riscului. Am făcut o simulare, iar la un credit de un 1 milion de euro un fermier plătește doar 2% dobândă, mult mai mică față de cea de pe piață, care este undeva la 6 — 6,5%. Acesta este marele avantaj. Trebuie menționat că și garanția este foarte mică. Fiind pe împărțirea riscului, 70% revine FEI și 30% beneficiarului. E adevărat că pe statul român îl mai costă 6% comisionul pentru FEI. Adică plătește ministerul, prin PNDR, circa 6% la suma prevăzută în PNDR pentru fond, respectiv la 92,6 milioane de euro. FEI avea în regulament un comision până în 7%, dar noi am negociat la 6%. Mi-aș fi dorit și mai jos, dar nu s-a putut. Acum trebuie să verificăm că și FNGCIMM se califică pentru că, după cum spuneam, în regulament e stabilit doar FEI. Sperăm să reușim la Comisie să introducem alături de FEI și FNGCIMM.

AGERPRES: Când considerați că ar putea funcționa efectiv un astfel de Fond de Creditare pentru agricultură? Achim Irimescu: Cred că undeva în primăvară, cel târziu în luna mai, dacă toate lucrurile se desfășoară normal, acest Fond de Creditare ar putea funcționa.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim despre Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, care a lansat numeroase dezbateri. Recent, ați afirmat că România a fost avertizată de Comisia Europeană referitor la riscul deschiderii unei proceduri de infringement, dacă nu modifică acel procentaj de 51% produse românești la raft. Ce noutăți sunt în această privință? Achim Irimescu: Într-adevăr, Comisia Europeană ne-a transmis că riscăm infringementul dacă nu reușim să clarificăm lucrurile. Am stabilit, pentru a viza cerința legală, adoptarea unei Hotărâri de Guvern ca 51% să fie produse din lanțul scurt.

AGERPRES: Adică să fie prevăzut 51% produse din lanțul scurt, nu doar produse românești, ceea ce înseamnă că și producătorii din țările vecine, Ungaria sau Bulgaria, se pot încadra pe lanțul scurt? Achim Irimescu: Din păcate, sunt interpretări diferite. În lege se trece local și regional ca fiind lanț scurt, dar fermierii înțeleg doar național, ceea ce ne-ar putea pune probleme de concurență la Comisia Europeană.

AGERPRES: Concret, care sunt pașii următori? Știu că până în 15 ianuarie trebuie adoptate normele metodologice de aplicare a acestei legi. Mai este posibil ca actualul Guvern să le aprobe? Achim Irimescu: Legea se aplică deja, mai puțin prevederea cu 51% produse de pe lanțul scurt. Aceste norme trebuie adoptate într-adevăr până în 15 ianuarie. Noi le promovăm înainte, iar viitorul Guvern vede dacă mai modifică sau nu proiectul respectiv. În norme trebuie să avem prevăzute procedurile, respectiv că se respectă legea în ceea ce privește cerința cu 51% din lanțul scurt. Eu nu trebuie să repet ce scrie în lege, ci trebuie să aduc detalii la cine se califică pe lanțul scurt. Repet, în norme trecem procedurile prin care ne asigurăm că găsim această cifră, respectiv 51% în magazine. Mai sunt două ședințe de Guvern și sper să reușim, dacă nu în prima, în cea de-a doua.

AGERPRES: Considerați că va fi pe deplin funcțională această lege? Credeți că este o lege bună? Acum, în această perioadă, în marile lanțuri de magazine nu mai găsim prea multe produse românești, poate ceapă, morcovi și cartofi. Nici mere nu mai sunt. Achim Irimescu: Legea funcționează și acum, dar nu integral. Pe timpul iernii, nu putem asigura decât așa cum ați spus ceapă, morcovi și cartofi. Într-adevăr, nici merele nu le putem asigura. Până la urmă, asta înseamnă globalizare. Se produce unde este mai ieftin. Important este să-i asiguri consumatorului hrana la un preț accesibil. Este greu de spus dacă este o lege bună, pentru că trebuie văzut ceea ce s-a întâmplat pe piață. Sunt lucruri pe care le reclamă supermarketurile, dar sunt și lucruri pe care le reclamă fermierii. Deci, deocamdată, nu sunt mulțumiți nici unii, nici alții. Totul depinde și de abordare. Sunt hipermarketuri care spun că, oricum, au ca regulă generală achiziționarea mărfii de pe piața pe care își desfășoară activitatea. Deci, dacă sunt în România, cumpără din România, dar sunt și hipermarketuri care sunt orientate mai mult către piață și spun că achiziționează de unde obțin prețurile cele mai bune. În condițiile în care sunt state, cum este Turcia de exemplu, care în sezonul rece este imbatabilă la tomate, chiar și Comisia recunoaște că în această perioadă cea mai competitivă țară este Turcia, iar pe timpul verii, Italia și Ungaria. Aceasta este situația.

AGERPRES: Ați transmis vreun răspuns Comisiei Europene cu privire la acea avertizare de infringement? Achim Irimescu: Nu am dat încă niciun răspuns. Analizăm. Important este să aducem argumente că nu este vorba de nicio încălcare a cerințelor europene.

AGERPRES: Un alt proiect la care ați lucrat intens în acest an este cel al Legii de vânzare a terenurilor agricole. Cum arată ultima variantă? Achim Irimescu: Pe ultima variantă ne-am orientat la niște restricții introduse de alte state membre, respectiv limitarea la 150 de hectare pentru persoanele fizice și 500 de hectare pentru persoanele juridice. Nici aceasta nu i-a mulțumit pe toți producătorii. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) ar dori o limită de 2.000 de hectare pentru societăți, dar eu zic că nu-i oprește nimeni să-și facă mai multe societăți, dacă 500 de hectare sunt pe o societate. Deocamdată, această variantă nu a ieșit încă din minister. E clar că nu se mai poate adopta acum. Rămâne pentru viitor.

AGERPRES: Aveți în prezent o situație clară cu terenurile vândute străinilor în România? Sunt niște cifre care se tot vehiculează în mass-media, dar, din păcate, nu se știe cine a întocmit această statistică și dacă sunt cifre reale. Achim Irimescu: Este doar o evaluare. Prin presă au circulat diverse variante, dar eu am dubii în ceea ce privește acuratețea. Sunt evaluări care spun până în 30%. Dacă avem 9 milioane de hectare de teren arabil, cred că în jur de 2 milioane și ceva de hectare sigur au fost vândute străinilor.

AGERPRES: Ne puteți spune cu cât se mai vinde hectarul de teren agricol în România? Achim Irimescu: De la 2.000 de euro până la 9.000 — 10.000 de euro pe hectar. Depinde, însă, de zonă. Având în vedere că se câștigă bine din agricultură, din subvenții, eu nu am mai auzit în Româna să se vândă sub 2.000 de euro hectarul de teren. E clar că terenul se capitalizează și valoarea crește. În vestul țării, domnul Muscă (fermier — n. r.) de la Curtici a cumpărat teren cu 9.500 euro/ha.

AGERPRES: La preluarea mandatului ați anunțat că România se află aproape de o decizie de infringement pe partea de ecarisare? A fost eliminat acest risc? S-a găsit vreo soluție pentru ecarisarea teritoriului? Achim Irimescu: Da. Așa este! S-a găsit însă și o soluție, care este în desfășurare. Pe ultima variantă am agreat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) ca să preia activitatea aceasta. Este adoptată o ordonanță de urgență în acest sens și urmează să stabilească un buget pe anul viitor cei care vor pune în practică sistemul.

AGERPRES: Ce contribuție are Ministerul Agriculturii la implementarea sistemului de ecarisare? Achim Irimescu: Banii se vor transfera de la MADR la MDRAP. Ei vor pune la punct sistemul, dar fiecare minister are obligațiile sale. Astfel, pentru gospodăriile populației, Ministerul Agriculturii este responsabil cu colectarea și distrugerea deșeurilor de origine animală. De exemplu, dacă moare un porc, MADR trebuie să se preocupe și chiar să plătească despăgubiri pentru acest lucru, iar MDRAP are obligația, prin consilii județene și primării, să preia cadavrele de pe spațiul public și să le depoziteze în spații frigorifice, iar ulterior să le ducă să le distrugă. În acest sens, s-a adoptat actul legislativ. Mai departe, rămâne să facă execuția MDRAP. Nu știu în momentul acesta dacă ei s-au apucat efectiv de implementarea sistemului.

AGERPRES: Comisia Europeană a mai transmis vreo avertizare în acest an sau a agreat această variantă? Achim Irimescu: A agreat varianta aceasta, numai că s-au cam obișnuit cu promisiunile noastre de-a lungul anilor și așteaptă execuția, pentru că nu este suficient să propui și să promiți. Este foarte important să faci aceste lucruri și cât mai repede.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre producția agricolă din acest an. Datele la porumb nu erau încă finale. Cu cât a fost mai scăzută producția vegetală în 2016 față de 2015? Achim Irimescu: La cerealele de vară a fost mai mare cu 15% față de anul trecut, iar la cele de toamnă recolta a fost mai scăzută cam cu 15%. La floarea soarelui am avut 1,8 milioane tone. A fost destul de bine, ținând cont de condițiile climatice, pentru că s-au dezvoltat niște soiuri care, deși pare că sunt rămășițe când treci prin câmp, au de fapt o producție destul de bună. Producția de porumb a ajuns la 9,2 milioane de tone, cu 4,8 tone la hectar. A fost o anumită suprafață calamitată din cauza secetei, dar, și dacă ploua cât trebuie, o parte dintre fermieri tot nu puteau face mai mult, pentru că nu au tehnologie și folosesc sămânța din hambar. Performanța producției în România este afectată de două lucruri, respectiv de condițiile climatice — dacă este secetă sau dacă plouă prea mult — și de lipsa tehnologiei, a dotării tehnice și a cunoștințelor. Sunt mulți fermieri care sunt fermieri pentru că s-au născut la țară, dar nu au cunoștințe să facă agricultură. Știți foarte bine, agricultura se face cu foarte multă știință.

AGERPRES: Să înțeleg că, în aceste condiții, nu avem șanse să progresăm, să creștem productivitatea în agricultură? Achim Irimescu: Nu curând. Trebuie o schimbare de generații și trebuie să dezvoltăm sectorul fermelor comerciale. Sper să nu crească foarte mult fermele mari și să apară sectorul de mijloc. În opinia mea, ar fi foarte important pentru România să fie tineri în agricultură, care să aibă undeva la 100 — 150, maximum 200 de hectare, și să producă performant. Cu subvențiile actuale și cu o producție bună, cred că se poate trăi destul de bine de pe 150 de hectare.

AGERPRES: În aceste condiții, ce stimulente ar putea primi tinerii ca să dezvolte o afacere în agricultură — și mă gândesc mai ales la cei din diaspora? Achim Irimescu: Un stimulent foarte important pentru tineri ca să se întoarcă în țară — cei mai mulți plecați în afară sunt tineri până în 40 de ani — este cel privind ajutorul de 40.000 de euro pe un proiect de stabilire a tinerilor în agricultură. Ei pot să facă ce vor în fermă, nu există nicio condiție, doar trebuie să se întoarcă, să se stabilească în mediul rural și să facă o fermă. Dar ce face acolo este decizia lui. Am vorbit recent cu producători mari, care sunt în legătură cu supermarketurile, și care ar dori să stabilească o afacere foarte interesantă: să dea purceii la îngrășat micilor producători și, ulterior, să-i colecteze și să-i ducă în rețeaua de hipermarketuri. Cred că ar fi un stimulent extraordinar pentru mulți tineri care vor să se întoarcă în țară.

AGERPRES: V-ați gândit și la aplicarea unui sistem prin care tinerii ar putea primi gratuit și teren în folosință? Achim Irimescu: Avem această intenție numai că, din păcate, Administrația pentru Domeniile Statului (ADS) nu a devenit activ pe segmentul acesta. Noi propunem în principiu ca ADS să se implice în procesul de vânzare a terenurilor cu drept de preempțiune, să facă o achiziție de terenuri și să distribuie tinerilor care se stabilesc la țară cinci hectare în folosință cu titlu gratuit. Am vorbit cu președintele ADS să facem o actualizare la o bună parte dintre contracte pe valoarea redevenței, pentru că sunt contracte foarte vechi, semnate prin 2000, și pentru care se plătesc 100 de lei pe hectar, dar se încasează 180 de euro pe hectar. Este o discrepanță enormă și, atunci, ideea ar fi ca ADS să achiziționeze teren cu diferența de bani pe care urmează să o încaseze crescând valoarea arendei, iar hectarele respective să fie date în folosință gratuită tinerilor care se stabilesc la țară. Ca să faci un proiect de tânăr în agricultură cu 40.000 de euro îți trebuie măcar cinci hectare de teren.

AGERPRES: Aveți vreun mesaj pentru fermieri în legătură cu plata despăgubirilor pe secetă? Achim Irimescu: Urmează să anunțăm zilele acestea că vom merge pe un ajutor de stat care va fi notificat Comisiei Europene. Vizăm în special județele cele mai afectate, cum este Botoșani, dar și alte 2-3 județe. Mi-e greu să spun deocamdată despre ce sume este vorba. Solicitarea pentru despăgubiri de la minister a fost pentru un milion de hectare, dar având în vedere condițiile pentru acordarea ajutorului, adică fiecare fermier care cere ajutor de despăgubire trebuie să vină cu date contabile pe trei ani din urmă ca să vedem care este pierderea efectivă, dar cei mai mulți dintre ei nu au date contabile. Aici este marea problemă, pentru că degeaba le promit eu că le dau despăgubiri, dacă ei nu au dovezi. Noi notificăm măsura la Bruxelles și pe urmă ei depun dosarele. Și anul trecut s-a mers pe o măsură similară, iar din 600 de milioane de lei alocate s-au dat sub 300 de milioane de lei. În apicultură, din păcate, aveam și bani prevăzuți în buget, dar legislația este la fel și nu-mi permite să dau despăgubiri fără ca ei să aducă dovezi.

AGERPRES: Cât estimați că va fi contribuția agriculturii în PIB în acest an? Achim Irimescu: Cred că va fi undeva între 4% și 5%, mai scăzută decât anul trecut, când a sărit de 6%.

AGERPRES: Anul acesta ați fost în centrul unor scandaluri mediatice legate de siguranța alimentară a populației. Vă reproșați ceva legat de modul în care ați gestionat aceste probleme? Achim Irimescu: În cazul Lactate Brădet nu îmi reproșez nimic. Eu consider că am gestionat foarte bine situația, dar, din păcate, cetățeanul român nu este pregătit, nu cunoaște legislația și nici autoritățile nu au acționat corespunzător. S-a găsit brânză proaspătă contaminată cu E-coli în frigiderul oamenilor. Eu nu am spus niciodată că brânza a omorât oamenii, dar au murit copii. Era un risc enorm și legislația europeană spune că producătorul însuși trebuia să anunțe public rechemarea produselor. Așa cum a făcut Selgros cu un an înainte cu niște ciocolată. Asta dovedește că sistemul funcționează și este sigur și nu trebuie ascuns de niciun fel. Când se întâmplă un accident de acest gen trebuie să se anunțe. Atunci, producătorul nu a știut sau nu a vrut să anunțe, veterinarii nu au știut sau nu au vrut să anunțe și mi-am asumat eu această responsabilitate, chiar dacă am fost înjurat în contextul în care voiam să apăr consumatorul român.

AGERPRES: Ați proceda la fel într-o situație similară? Achim Irimescu: Absolut! Cum adică?! Să îmi asum riscul să moară niște copii nevinovați?... Iată, Lactate Brădet funcționează acum foarte bine. Cred că ei au avut impactul cel mai mic. Practic, producătorul chiar a avut de câștigat din scandalul acesta. Preocuparea nu a vizat producătorul Lactate Brădet, el era în culpă, greșeala a fost la el, dar acesta a închis fabrica, a trimis oamenii în concediu fără plată și nu a avut niciun fel de pierderi. După ce a redeschis fabrica chiar a avut vânzări crescute. Problema cea mare a fost, însă, la producătorii de la care se aproviziona fabrica, adică la două ferme de lapte din Dolj și Olt, pe care i-am chemat aici și am găsit soluții să ducă laptele la alți procesatori. Unul dintre ei avea investiții de un milion de euro în vaci de rasă pentru lapte. Acolo era pericolul cel mai mare. (...) Problema este cum ne asigurăm că statul își face datoria prin organele de control pe care le are.

Preocuparea mea în Ministerul Agriculturii este ca, atâta timp cât noi plătim miliarde, să știm cum se duc și la cine se duc aceste miliarde. Trebuie controlat dacă se respectă aceste cerințe. Asta este foarte important: să ne asigurăm că ceea ce punem pe piață este sănătos. Și, în mod cert, în acest an au fost controale mai drastice inclusiv la tot ceea ce vine din import. Comisia zice că ceea ce se importă în țară poți să controlezi până la 10%. Însă, în cazul în care ai semnale și suspiciuni și există un risc, poți să mergi până la 100% să controlezi, evident dacă ai capacitate.

AGERPRES: Ce produse tradiționale românești vor mai "invada" piața europeană în perioada următoare, în condițiile în care anul acesta a fost obținută protecția pentru două produse, respectiv Salamul de Sibiu și Telemeaua de Ibănești? Achim Irimescu: Sunt depuse deja dosarele la Bruxelles pentru Cârnații de Pleșcoi, Novacul afumat de Țara Bârsei și Cașcavalul de Săveni, iar pe circuit la MADR mai sunt cel puțin 10 produse. Sperăm să obținem cât mai curând protecția europeană pentru Novacul afumat de Țara Bârsei.

AGERPRES: Ce veți face după alegeri? Achim Irimescu: Nu m-am hotărât. Am oferte și din privat și de la stat. Una dintre opțiuni este întoarcerea la Bruxelles, dar rămâne de văzut. Ca ministru ai foarte multe lucruri de făcut, iar eu, fiind "workaholic", mă tentează să termin proiectele, dar nu ține de mine.

Sursa: Agerpress