BankNews.ro - The Business Republic

RETROSPECTIVA Ministerul Comunicatiilor - intre situatia de la Posta Romana, fazarea proiectului Ro-Net si conceptul 'Smart City', in 2016
Economie | Data Publicarii: 18-12-2016

Nemultumirile lucratorilor din Posta Romana au tinut capul de afis al evenimentelor pe care Ministerul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala (MCSI) a trebuit sa le rezolve cu celeritate in acest an. Agenda ministerului de resort a cuprins mai multe serii de negocieri cu sindicalistii din Posta, actiuni la care s-au implicat si alti oficiali din Guvern, precum vicepremierul Costin Borc. In cele din urma, in toamna acestui an tensiunile au luat sfarsit, iar doleantele protestatarilor au fost acceptate si rezolvate.

Pe de altă parte, alte teme de interes care s-au aflat în atenția Ministerului Comunicațiilor, și relatate de AGERPRES, au fost: fazarea proiectului Ro-Net, finalizarea și traseul de avizare al Legii privind securitatea cibernetică, Strategia Națională pentru Agenda Digitală 2014 — 2020, absorbția fondurilor europene, conceptul "Smart city" și, nu în ultimul rând, proiecte-pilot de susținere a IMM-urilor din sectorul IT&C.

Tensiunile de la Poșta Română și planurile de redresare ale companiei

Situația Companiei Naționale "Poșta Română" și rezolvarea ei pare să rămână un subiect ce revine în actualitate, în fiecare an. Nemulțumirile salariaților și protestele acestora față de cuantumul salarial și condițiile de muncă au reprezentat, de departe, capul de afiș de la avizierul insituției.

În tot acest timp, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) milita pentru o transparentizare a activității companiei, ce ar fi urmat să se concretizeze chiar într-o listare pe Bursa de Valori București (BVB).

Noul ministru al Comunicațiilor, Marius Bostan, afirmă, la începutul acestui an, la finalul unei întâlniri pe care a avut-o cu premierul Dacian Cioloș, că Poșta Română trebuie să intre într-un proces de transparentizare, dar și de modernizare. Oficialul a adus ca argument faptul că sistemele de cartare și de distribuire automată "nu sunt în conformitate cu ultimele cuceriri ale științei și tehnicii", adică au rămas în urmă cu 30 de ani.

La rândul său, șeful Poștei Române, Alexandru Petrescu, era de părere că listarea companiei pe Bursa de la București nu se poate întâmpla mai devreme de 24 de luni, deoarece este nevoie, în primul rând, de o Hotărâre de Guvern care să reglementeze listarea, iar ulterior de o evaluare și un lobby la nivelul investitorilor.

Guvernul a decis, la sfârșitul anului 2012, demararea procedurii de privatizare a Poștei Române prin metoda majorării de capital prin aport de capital privat. Aceasta presupune dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acțiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, inclusiv cel rezultat ca urmare a conversiei în acțiuni a creanțelor statului față de companie. Ulterior, ministerul de resort a anunțat că procesul de privatizare al companiei va fi reanalizat în contextul în care operatorul poștal belgian bpost nu a înaintat o ofertă angajantă pentru preluarea celor 51% din acțiunile Companiei Naționale 'Poșta Română' până la data-limită de 15 septembrie 2015.

O altă variantă lansată de către Marius Bostan a fost cea legată de contractarea de către Poșta Română a unui credit din partea unei instituții financiare internaționale pentru asigurarea dezvoltării companiei. Instituția creditoare este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), iar valoarea împrumutului ar fi urmat să se ridice la 46,1 milioane de euro. Momentan, această variantă nu s-a concretizat...

Pe fondul acestor declarații, nemulțumirile angajaților din Poșta Română se amplifică, iar în data de 7 mai aceștia organizează un protest în Piața Victoriei, la care iau parte circa 3.500 de persoane. În acest context, lucrătorii poștali au propus ca toți directorii și "centralul" corespunzător să aibă un plan de venituri, să aducă clienți și contracte noi, "nu să le piardă pe alea vechi", iar dacă nu fac asta în următoarele trei luni se vor aduna din nou la proteste. De asemenea, lista revendicărilor a cuprins și majorarea, în sumă fixă, a salariului, acordarea procentului de 2% din fondul de salarii, pentru reluarea subvenționării biletelor de odihnă și tratament, întreruptă de 3 ani.

Pe durata protestului, o delegație a sindicaliștilor a intrat la discuții, la sediul MCSI, cu ministrul Marius Bostan, secretarul de stat Radu Dorcioman, precum și cu vice-premierul Costin Borc, iar lucrurile se părea că revin pe făgașul normal, adică cel dorit de către protestatari. Anterior protestelor poștașilor, în luna martie, Alexandru Petrescu, directorul general al CNPR, afirma că instituția nu își permite o nouă majorare salarială, după cea realizată la începutul anului trecut, în condițiile în care necesarul de investiții este uriaș.

La începutul lunii august, ministrul interimar al Comunicațiilor, Dragoș Tudorache, cel care l-a înlocuit în iulie pe Marius Bostan, revocat din funcție de către premierul Dacian Cioloș, afirma că a solicitat Poștei Române să comande un audit serios pentru credibilizarea instituției. Două luni mai târziu, Ministerul Comunicațiilor înaintează Direcției Naționale Anticorupție (DNA) raportul Corpului de control privind Poșta Română, sesizând mai multe nereguli referitoare la procedurile privind achiziția sistemelor informatice și a mașinilor, precum și la încheierea contractelor de închiriere a spațiilor.

În replică, directorul general al Poștei Române, Alexandru Petrescu, susține că acțiunea Corpului de control al Ministerului a urmărit toate achizițiile realizate de Poșta Română în ultimii 9 ani, iar mai multe informații vor putea fi furnizate în momentul în care voi avea detalii asupra raportului.

La începutul lunii noiembrie, al treilea ministru al Comunicațiilor numit în decursul acestui an, respectiv Delia Popescu, readuce în discuție planurile de redresare pentru Poșta Română și precizează că se întreprind măsuri pentru capitalizarea și listarea pe bursă a companiei.

Oficialul afirmă, o lună mai târziu, că o capitalizare a Companiei Naționale "Poșta Română" (CNPR) nu se va mai putea face în acest an, deoarece partenerul privat — Fondul Proprietatea (FP) nu dorește acest lucru, acesta solicitând garanții suplimentare.

La scurt timp după această declarație, managerul de portofoliu al FP, Greg Konieczny, a susținut că Fondul este interesat să participe la majorarea de capital a Poștei Române, iar Guvernul ar fi putut să participe la acest lucru, independent de decizia acționarului minoritare.

"Ne-am exprimat interesul de a participa la majorarea de capital social pentru Poșta Română, având în vedere potențialele beneficii care ar rezulta pentru companie dintr-o astfel de operațiune. Fiecare investiție nouă realizată de Fondul Proprietatea este atent analizată din perspectiva risc/beneficii, precum și din punct de vedere al lichidității viitoare a unei astfel de investiții. Drept urmare, am solicitat Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale un angajament ferm legat de listarea companiei până la finalul lui 2018, un proces care ar asigura dezvoltarea companiei în următorii doi ani și mai departe de aceștia. Deși de acord în principiu cu acest obiectiv, ministerul nu a fost dispus până în prezent să ofere garanții adecvate în cazul în care listarea inițială nu este realizată în termenul solicitat", a spus, pentru AGERPRES, Konieczny.

Din datele publicate la jumătatea acestui an reiese faptul că Poșta Română a încheiat anul 2015 cu o pierdere de circa 30 de milioane de lei, pe fondul unei amenzi primite de la Consiliul Concurenței pentru activități anticoncurențiale din perioada 2010-2012. Pentru 2016, estimările conducerii arată că operatorul poștal va încheia anul cu un profit net de 4 milioane lei.

Sfârșitul lunii octombrie vine cu un nou protest al salariaților din Poșta Română, la care participă 15.000 de persoane. De data aceasta forma de protest aleasă a fost întreruperea lucrului. Solicitările Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România au vizat majorarea salariului cu 200 de lei brut.

După o serie de discuții cu oficialii companiei, sunt avansate două variante de majorări salariale, astfel: o grilă de majorare cuprinsă între 60 de lei și 200 de lei, și o altă grilă cuprinsă între 60 de lei și 140 de lei. Ambele versiuni cu aplicare de la 1 ianuarie 2017. În cele din urmă, pe 31 octombrie, poștașii negociază și acceptă varianta prin care, de la începutul anului viitor, salariile să fie majorare cu 80 de lei brut/angajat, la care să se adauge tichete de masă în valoare de 11,50 lei/zi.

La jumătatea lunii noiembrie, oficialii Poștei Române precizează că, în urma discuțiilor și negocierilor cu reprezentanții sindicatului, va demara în luna februarie din 2017, un proces de disponibilizare a personalului din sectorul administrativ, iar angajații afectați de concedierea colectivă vor beneficia de salarii compensatorii. Este vorba despre disponibilizarea a 296 de persoane (aproximativ 1% din numărul total al angajaților din Poștă)

Legea securității cibernetice rămasă pe circuitul de avizare

La finele lunii ianuarie 2016, Ministerul Comunicațiilor lansează în dezbatere publică un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României. De data aceasta, proiectul a fost întocmit fiind luate în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curții Constituționale a României (CCR) asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României. În 2015, Curtea Constituțională a României își motiva decizia prin faptul că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, precum și cele privind viața intimă, familială și privată, respectiv secretul corespondenței.

Pe marginea controverselor care însoțesc noul act normativ, Florin Cosmoiu, șeful Centrului Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) aduce lămuriri suplimentare. Acesta afirmă că Legea securității cibernetice nu conține articole din care să reiasă că urmărește intruziunea în viața privată a cetățenilor. Concret, în viziunea autorităților, legea nu urmărește decât două obiective majore: crearea de responsabilități pentru deținătorii de infrastructuri cibernetice, persoane juridice — companii publice sau private, respectiv managementul incidentelor de securitate cibernetică. Raportarea unui atac cibernetic către CERT-RO va avea rol de prevenție. CERT-RO va informa potențialele victime față de posibilitatea unui atac similar.

În ceea ce privește problema înregistrării utilizatorilor de cartele prepay, pe baza datelor din cartea de identitate, fostul ministru al Comunicațiilor, Marius Bostan, susținea, în primăvara acestui an, că este o chestiunea ce trebuie reglementată. Oficialul a argumentat acest lucru prin faptul că respectivele tipuri de cartele din România au mai fost folosite și pentru alte lucruri, făcând aluzie la pregătirea unor atacuri teroriste, așa cum s-au întâmplat în acea perioadă în Franța și Belgia.

Bostan a menționat, totodată, că Legea privind modul în care sunt reglementate cartelele prepay va avea o perioadă de implementare, astfel încât deținătorii să aibă timp să își declare identitatea.

În lunile care au urmat, oficiali din Ministerul Comunicațiilor au afirmat, în diverse evenimente publice, faptul că Legea privind securitatea cibernetică a România și, implicit, prevederea referitoare la cartelele prepay, au intrat în circuitul de avizare inter-ministerial.

Nu mai devreme de luna octombrie, ministrul actual al Comunicațiilor, Delia Popescu, declara într-un interviu acordat AGERPRES, că Legea Securității cibernetice necesită, din cauza schimbărilor efectuate la nivelul Guvernului, reluarea pe fluxul de avizare, iar până la finele acestui an să fie avizată de Guvern.

Pe de altă parte, în privința Strategiei Naționale pentru Agenda Digitală 2014 — 2020, autoritățile încă lucrează la implementare acestui act. În plus, a fost creată și o aplicație accesibilă web, privind colectarea indicatorilor aferenți monitorizării implementării Strategiei, ce va avea rolul de a furniza, atât către public, cât și către Comisia Europeană, o evidență electronică a modului de îndeplinire a actului normativ.

Datele centralizate de Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) arată că, în decursul anului 2015, au fost colectate și procesate 68.206.856 de alerte de securitate cibernetică, în scădere cu 13% față de 2014. Din acest total, 68.205.633 au fost alerte colectate și procesate automat (feed-uri) și 1.223 alerte colectate și procesate manual (email tiketing).

Totodată, instituția menționează că un număr de 2.321.931 de adrese IP unice au fost vizate de alertele colectate de CERT-RO, anul trecut, iar numărul total de IP-uri unice alocat organizațiilor din România este de 8.958.498, în scădere față de anul 2014 (circa 10 milioane) și anul 2013 (circa 13,5 milioane).

În același context al Agendei Digitale și al obiectivului de simplificare birocratică, platforma de plăți online Ghiseul.ro rămâne unul dintre cele mai fiabile instrumente gândite și puse în practică de către autoritățile din domeniu. Cele mai noi informații, publicate de AGERPRES, pe acest subiect, relevă că, până la jumătatea acestui an, raportat la decembrie 2015, numărul de instituții înrolate în platformă a crescut până la 254, față de 177. De asemenea, numărul utilizatorilor a ajuns la 128.275, iar numărul de tranzacții efectuate s-a situat la 281.851.

Valoarea tranzacțiilor, prin Ghișeul.ro, se situa, în data de 17 octombrie, la aproximativ 80,3 milioane de lei, în creștere de la aproape 50 de milioane de lei, raportate în decembrie, anul trecut.

Susținerea clusterelor IT și fondurile europene

Segmentul proiectelor finanțate din bani europeni vizează, încă de la începutul anului 2016, dezvoltarea de clustere în sectorul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC). În acest sens, Ministerul Comunicațiilor anunță, pe 29 ianuarie, prelungirea cu o lună a perioadei de înregistrare a propunerilor de proiecte pentru sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor pentru Programul Operațional Competitivitate 2014 — 2020, Axa Prioritară 2, Acțiunea 2.2.1 'Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere'. Pachetul financiar total pentru întregul program operațional este stabilit la peste 1,32 miliarde de euro.

În primăvara acestui an, ministerul de resort anunță că un număr de 235 de proiecte, în valoare de aproape 520 de milioane de euro, a fost depus în cadrul acțiunii 2.2.1, prin care se sprijină creșterea valorii adăugate în sectorul TIC, din Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014 — 2020.

Proiectele susținute financiar aparțin IMM-urilor care sunt înregistrate și își desfășoară activitatea în România, fie individual sau organizate în cadrul unui parteneriat de tip cluster sau consorțiu, și a căror activitate este axată pe IT&C.

Conform celor mai noi date privind absorbția fondurilor europene, ministrul Delia Popescu a subliniat, în octombrie, că Ministerul Comunicațiilor are în derulare patru proiecte pe fonduri europene: proiectul Ro-Net, aflat în procedura de fazare de pe vechiul exercițiu financiar, valoarea totală fiind de 377.838.279 lei, două proiecte (eGov și eCom) finanțate prin POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă, n.r.), în valoare de aproximativ 23 milioane de lei, și un proiect finanțat pe POAT (Programul Operațional Sectorial Asistență Tehnică, n.r.), în valoare de 11,5 milioane lei, proiect care are o perioadă de implementare de 36 luni. În afară de Ro-Net, care este un proiect început în anul 2014 și pentru care s-au cheltuit până în prezent 84.413.340 lei, toate celelalte sunt proiecte aprobate în anul 2016.

Dezvoltarea sectorului IT&C din România continuă să se afle pe agenda ministerului de de resort. Astfel, în data de 16 iunie, Ministerul Comunicațiilor și Bursa de Valori București (BVB) lansează o nouă serie de workshopuri dedicate companiilor din sectorul IT&C, în cadrul programului "BVB pentru IT&C".

Pe durata programului au fost organizate șase ateliere de lucru, ce s-au încheiat pe data de 4 octombrie și în cadrul cărora participanții au putut afla despre oportunitățile disponibile pe piețele de capital pentru companiile care sunt în căutarea de capital, precum și evaluarea de piață. Mai mult, BVB va facilita accesul investitorilor potențiali interesați de acțiunile sau obligațiunile emise de societățile de pe AeRO sau de pe piața principală. De asemenea, toate societățile înregistrate vor beneficia de o consultanță inițială gratuită, care urmează să fie realizată de BVB și intermediari.

Cu fibra optică la sate...

Anunțat și demarat cu mare fast în urmă cu doi ani, proiectul Ro-Net, prin care 783 de localități din mediul rural ar fi trebuit să fie conectate de rețeaua de Internet de mare viteză (broadband) în cel mult un an, a trecut prin două etape de recalculare a datei limită...

Autoritățile s-au întrecut atât în avansarea de termene, cât și a numărului de localități care se ar fi urmat să se bucure de conexiune la Internet. Dacă la finele lunii martie a acestui an, am aflat de la secretarul de stat în Ministerul Comunicațiilor, Horațiu Anghelescu, că au fost recepționate, la vremea respectivă, 99 de localități în cadrul proiectului Ro-Net, până la ora actuală, și că restul până la 783 de localități urma să fie finalizat până la 31 decembrie 2016, fostul ministru de resort, Marius Bostan, anunța, o lună mai târziu, că până la sfârșitul lunii noiembrie, se vor finaliza lucrările în 700 de localități...

În 8 august, ministrul interimar al Comunicațiilor, Dragoș Tudorache, declara că aproximativ 600 de localități din mediul rural din cele 783 vor beneficia până la finele acestui an de Internet în bandă largă, prin intermediul proiectului Ro-Net. Oficialul a precizat, totodată, că în cazul celorlalte localități se va încerca finalizarea lucrărilor pe alt proiect dedicat Rețelei de Noua Generație, pentru care există un buget de 100 de milioane de euro, pe noul exercițiu financiar 2014 — 2020.

Două luni mai târziu ministru al Comunicațiilor, Delia Popescu, și-a declarat scepticismul în privința finalizării proiectului Ro-Net până la sfârșitul anului 2016. Ministrul a subliniat că procedura de fazare a acestui proiect major nu era finalizată, obiectivul ca toate cele 783 de localități din mediul rural să aibă Internet broadband, fiind "mai mult decât ambițios și, probabil, că nu se va putea atinge".

La scurt timp după aceste declarații, de la Bruxelles vine și o veste bună: Comisia Europeană decide alocarea sumei de 45,7 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru proiectul Ro-Net, început în perioada 2007-2013.

Ro-Net este un proiect major finanțat prin fonduri structurale europene. La finalul lunii mai, Comisia Europeană a decis modificarea acestui proiect și împărțirea sa în două etape. Valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezintă co-finanțarea prin Fondul european de dezvoltare regională. Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapă este de 53 milioane de euro.

Potrivit MCSI, 'Ro-Net va acoperi 783 din cele 2.268 de localități identificate ca 'zone albe' iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și zonele rurale aducând Internetul în bandă largă mai aproape de 130.000 de gospodării, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi și 2.800 de instituții publice'.

Grație proiectului, aproximativ 400.000 de persoane, precum și 8.500 de firme și 2.800 de instituții publice vor avea acces la Internet în bandă largă. Cei doi operatori desemnați să implementeze proiectul, în urma licitației organizate de Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, sunt Telekom Communications și Telekom Mobile.

Conceptul de 'Smart City' de la proiect la realitate

Orașul Alba Iulia ar putea deveni primul oraș inteligent (smart city) din România, ca urmare a derulării unui proiect-pilot ce ar urma să se finalizeze până în anul 2018, era informația pe care fostul ministru al Comunicațiilor, Marius Bostan, o aducea în prim-plan cu ocazia celei de-a XX-a ediții a expo-conferinței Ziua Comunicațiilor 2016 de la București.

Ulterior, proiectul-pilot 'Smart City Alba Iulia 2018' este prezentat, oficial, într-o conferință de specialitate, organizată la Alba Iulia, în perioada 20 — 21 septembrie 2016. Mai mult, proiectul de hotărâre privind încheierea protocolului de colaborare între ministerul de resort și Primăria Municipiului Alba Iulia a fost avizat favorabil de către consilierii locali pe data de 27 iulie.

Ministerul Comunicațiilor precizează faptul că acest proiect se va baza pe dezvoltarea de parteneriate public-private, la care își vor aduce contribuția: industria de IT&C, asociații, institute de cercetare-dezvoltare, universități și, nu în ultimul rând, voluntari vor lucra împreună la construirea celui mai modern și inteligent oraș din România din punct de vedere high-tech. Proiectul urmează să se finalizeze în decembrie 2018, odată cu celebrarea centenarului Marii Uniri, la Alba Iulia.

La începutul lunii octombrie, este anunțată prima platformă colaborativă Smart City din România și din sud-estul Europei, creată de cei mai importanți 100 de decidenți Smart City din țara noastră. Conform inițiatorilor proiectului, platforma a atras, până în prezent, mai mult de 20 de entități interesate să-și aducă aportul la dezvoltarea acestui proiect (instituții publice, companii, ONG-uri și mass-media).

Atât fostul ministru al Comunicațiilor, Marius Bostan, cât și actualul ministru, Delia Popescu, au subliniat necesitatea funcționării unei Platforme Smart City, amintind importanța primelor proiecte în acest sens: Alba Iulia, Oradea și Timișoara.

În data de 2 decembrie, Ministerul Comunicațiilor lansează la Alba Iulia, proiectul-pilot 'Smart City Alba Iulia 2018', prin care se urmărește identificarea modelelor de investiții conforme cu bunele practici europene și internaționale în condiții de participare voluntară a mediului de afaceri din domeniul IT&C, a asociațiilor de profil, mediului academic și oricărei altă parte interesată să contribuie cu expertiză și soluții Smart la construirea orașului viitorului:

La scurt timp, ministerul de resort postează pe propria pagină de Internet Ghidul Smart City pentru România, un instrument de evaluare a comunităților și de bune practici internaționale, soluții și tehnologii inteligente care, aplicate la nivel local și regional, pot transforma comunitățile în orașe inteligente, cu acces liber la produse și servicii de calitate, cu sisteme de sănătate și educație moderne, precum și cu administrații publice transparente, care să guverneze împreună cu cetățeanul.

Sursa: Agerpress

http://www.banknews.ro/stire/76952_retrospectiva_ministerul_comunicatiilor_-_intre_situatia_de_la_posta_romana,_fazarea_proiectului_ro-net_si_conceptul_smart_city,_in_2016.html