RETROSPECTIVA 2016, anul in care gazele naturale rusesti au devenit mai ieftine decat cele romanesti
Economie | Data Publicarii: 23-12-2016

Anul acesta am fost martorii unei premiere pe piata energetica romaneasca: gazele naturale extrase din solul romanesc au fost mai scumpe decat cele importate, desi, anii trecuti, gazele aduse din Federatia Rusa aveau un pret chiar si de doua ori mai mare. Cum s-a ajuns aici?

Prețul petrolului a cunoscut un puternic declin în ultimii doi ani, ajungând de la 100-110 dolari pe baril în 2014, la sub 40 de dolari la începutul acestui an. Cum prețul gazelor îl urmează pe cel al petrolului, cu un decalaj de 6-9 luni, pe piețele internaționale s-a văzut o ieftinire masivă a "aurului albastru".

La noi, prețul gazelor a avut însă o componentă foarte importantă, respectiv taxele plătite de producători către bugetul de stat, după ce Guvernul a pretins un impozit pentru veniturile suplimentare obținute din liberalizarea pieței, pentru un preț de referință de 72 de lei pe MWh. Așa că producătorii interni nu au putut micșora prețul sub acest prag.

În același timp, pe piețele internaționale, prețurile au coborât în această toamnă până la echivalentul a 68 de lei pe MWh.

Așa am ajuns să preferăm importurile de gaze. În primele zece luni ale acestui an, am adus în țară de opt ori mai multe gaze decât în aceeași perioadă a anului trecut, după cum arată datele oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică.

Producția internă de gaze, în scădere

Importurile masive de gaze au ca efect și scăderea producției interne de gaze. Potrivit datelor INS, în primele zece luni ale anului, cantitatea de gaze naturale extrasă din solul românesc a fost mai mică cu 14% față de anul trecut. Romgaz, producătorul de gaze unde statul este acționar majoritar, a fost cel mai puternic lovit, iar producția sa a scăzut cu 26%.

Foarte multe investiții au fost anulate anul trecut și anul acesta și se va vedea acest lucru în nivelul producției care va continua să scadă, spunea, în septembrie, Artur Stratan, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

În opinia sa, importurile masive înseamnă că cetățenii români subvenționează industriile din alte țări.

Importurile vor crește și mai mult

În acest moment, gazele de import au o pondere de 30% din consumul național. Însă lucrurile nu se opresc aici.

România ar putea ajunge să importe chiar și 40% din consumul național de gaze în această iarnă, întrucât prețul gazelor pe piețele internaționale va fi și cu 20 de lei pe MWh mai mic decât cel al gazelor de producție internă aflate în depozite, a declarat, în noiembrie, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

"Prețul gazelor de import este mai competitiv, iar furnizorii se îndreaptă spre această sursă. În momentul în care prețurile sunt mici, pot intra gaze până la 40% din import", a susținut Havrileț.

El a explicat că ar putea exista furnizori care vor comercializa doar gaze de import, dacă acestea continuă să fie mai ieftine.

"Pentru trimestrul al patrulea din acest an, prețul de import a fost între 68 și 72 de lei pe MWh, iar pentru trimestrul unu, estimările pentru piața internațională indică un preț de 78 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă, în comparație cu prețul gazelor înmagazinate din producția internă, o diferență de 20 de lei în favoarea gazului importat", a arătat Havrileț.

Prețul pentru populație, neschimbat până la 1 aprilie

Potrivit unei Hotărâri de Guvern aprobate vara trecută, prețul gazelor plătit de populație este înghețat la un nivel de 60 de lei pe MWh până la 1 aprilie 2017.

"De la 1 aprilie se desființează sistemul de stabilire a prețului prin HG, iar ANRE va stabili o metodologie de formare a prețului pentru consumatorul casnic, în condiții de liberalizare. Acest lucru înseamnă că un consumator de pe piață, indiferent dacă este casnic sau nu, va consuma un coș de gaze, unde intră gaze de import, gaze din producția domestică curentă, precum și gaze din depozite. Aceste trei surse formează un coș, care va fi în continuare gestionat de ANRE printr-o metodologie care va obliga furnizorii care alimentează piața casnică să asigure cel mai bun echilibru în sensul păstrării unui preț cât mai mic", a explicat președintele ANRE.

Liberalizarea prețului de producție

După 1 aprilie 2017, Guvernul nu va mai putea impune prețuri de vânzare a gazelor naturale, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate de Executiv în luna octombrie. Acest lucru înseamnă liberalizarea prețului la care producătorii interni livrează gazele.

Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei în Guvernul Cioloș, a ținut să sublinieze însă că prețurile finale vor rămâne reglementate până în 2021.

"Ca să fie o bună înțelegere: rămâne în continuare prețul reglementat la consumatorul final până în 2021, deci să nu rămânem cu ideea că practic se aruncă în aer prețul la consumatorul final. Am încercat să mergem treptat către liberalizare, încercăm să creăm mecanisme de piață care să creeze lichiditate și să permită și furnizorilor de pe partea de gaze naturale, așa cum au furnizorii pe piața de energie posibilitatea să achiziționeze gaze la prețuri competitive și sper că tot acest saving se va transmite către consumatorii finali, unde trebuie să ajungă în fond și la urma urmei. Deci lucrurile vor fi tot controlate și ne-am dorit să dăm și o direcție pieței de gaze naturale, așa cum am construit-o și pe cea de energie electrică", a susținut Corina Popescu.

Totodată, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a arătat că statul va continua să țină lucrurile sub control chiar și după liberalizarea totală a pieței.

"Noi (Consiliul Concurenței — n.r.), genetic, suntem construiți să preferăm liberalizarea, competiția, față de reglementare, deci oricând se poate introduce competiție într-un domeniu suntem favorabili, dacă ne spun ministerul și reglementatorul că lucrurile sunt ținute sub control și nu avem un risc pentru populație. Și țineți cont că și după ce ajungem la liberalizarea finală, statul păstrează pârghii pentru intervenții în cazuri cu totul excepționale, cum am făcut la RCA", a precizat Chirițoiu.

Ce înseamnă liberalizarea pieței?

Consumatorii vor avea de câștigat în urma liberalizării pieței gazelor, întrucât aceasta va deveni concurențială, a declarat Dan Apostol, secretar general al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), într-o dezbatere pe tema liberalizării pieței gazelor, în luna februarie.

"O liberalizare totală o considerăm o revenire firească la normal, în conformitate cu legislația europeană. Liberalizarea într-o piață așezată este, până la urmă, în beneficiul consumatorilor, care ar trebui să câștige în urma concurenței între furnizori, cu accent pe calitatea serviciilor", a spus Apostol.

El a adăugat că liberalizarea este benefică pe termen lung și pentru securitatea energetică, întrucât în acest fel sunt încurajate investițiile în explorare și exploatare.

"În alte țări a fost o experiență pozitivă, în ciuda mesajelor de panică potrivit cărora prețurile ar fi explodat. Dacă ne uităm la prețurile de import, vedem că sunt sub prețul celor extrase din înmagazinare, astfel că noi considerăm că s-a atins convergența (dintre prețul de producție internă și cel de import — n.r.). Liberalizarea este doar o decizie politică, pentru că, economic, ea s-a produs. Nu există un context mai favorabil", a continuat oficialul ROPEPCA.

În schimb, Bogdan Valter, șeful Departamentului de Reglementare din cadrul Engie România, fostul GDF Suez, susține că atingerea convergenței dintre prețul gazelor de pe piețele externe și piața internă nu înseamnă neapărat că piața trebuie liberalizată.

"Noi vedem problema prețurilor mici de import ca fiind distinctă de ideea de liberalizare. Liberalizarea înseamnă și altceva decât prețuri, înseamnă contracte-cadru, înseamnă procente de înmagazinare pe care suntem obligați să le facem, înseamnă procentul de import pe care, de asemenea, suntem obligați să îl avem. Renunțarea la calendarul de liberalizare poate să nu însemne renunțarea la reglementare. Sunt două lucruri distincte cu impact asupra pieței. Pentru o companie mare de gaze, cum suntem noi, o piață operațională este o oportunitate, astfel că nu se pune problema că nu suntem pregătiți de liberalizare", a mai spus Valter, prezent la aceeași dezbatere.

La rândul său, directorul comercial al Romgaz, Vasile Ciolpan, a susținut că piața gazelor din România nu este pregătită încă pentru liberalizare, pentru că nu există un mediu concurențial, iar prețurile mici din acest moment sunt conjuncturale.

"Încă nu suntem pregătiți să experimentăm acest lucru. Încă nu avem un mediu concurențial. Piața de gaze din România este una închisă, uitați-vă că nu are cine să consume gazele! Dacă noi modificăm legea în funcție de conjunctură, când conjunctura va fi alta va trebui să o modificăm din nou", a spus Ciolpan.

Oficialul Romgaz a arătat că prețurile din piață nu sunt determinate de cerere și ofertă, așa cum ar trebui. În plus, el a amintit că OPEC și marii producători de petrol și gaze au în plan înțelegeri pentru modificarea prețurilor.

Asta era în februarie. Însă oficialul Romgaz a anticipat bine. Pe 10 decembrie, OPEC și o serie de state producătoare din afara cartelului au ajuns la primul lor acord de după 2001 de reducere a producției de țiței cu circa 2% pe plan global, care să ducă la o majorare a prețului hidrocarburilor. Ca urmare, prețul petrolului a crescut cu 15%, până la peste 53 de dolari pe baril.

Ce urmează?

Situația pare că se va schimba, însă, anul viitor. După cum am arătat la începutul articolului, prețul gazelor urmează trendul de la petrol, cu un decalaj de câteva luni, așa că ne putem aștepta ca, de anul viitor, să vedem scumpiri și pe piața internațională a gazelor. Rușii au anunțat deja asta.

"Vedem deja dinamica prețurilor pentru petrol și produse petroliere în trimestrul patru și, pe cale de consecință, influența lor asupra prețului gazelor. De aceea putem spune că prețul mediu pentru livrarea de gaze pe piața europeană va fi mai mare în primul trimestru din 2017 decât în ultimul trimestru din 2016", a estimat șeful Gazprom, Alexey Miller, la mijlocul lunii decembrie.

În primele șase luni ale acestui an, vânzările de gaze ale Gazprom au crescut cu 8%, până la 24 de miliarde de euro, grație unui avans de 19% a vânzărilor spre Europa, arată datele producătorului rus.

Sursa: Agerpress