RETROSPECTIVA 2016: Ministerul Muncii, sub presiunea revendicarilor salariale
Economie | Data Publicarii: 28-12-2016

Ministerul Muncii a fost asaltat in 2016 de numeroase revendicari salariale, iar cea mai mare provocare a fost elaborarea Legii salarizarii unitare, care, dupa nenumarate analize si consultari, a ramas la stadiul de proiect.

Discuții au avut loc și în privința salariului minim pe economie, decizia finală fiindu-i "pasată" în cele din urmă următorului guvern.

Ministerul Muncii a prezentat pe parcursul anului și a adoptat o serie de proiecte sociale, precum cel privind indemnizația pentru mame, trusoul pentru nou-născuți sau tichetele pentru grădiniță.

Dezbaterile pe Legea salarizării unitare încep din primele zile ale anului

Fostul ministru al Muncii Ana Costea declara, la finalul anului trecut, că Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se află printre prioritățile anului 2016, precizând că termenul de adoptare a acestei legi este noiembrie 2016.

Miniștrilor li s-a cerut să comunice ministerului, până pe 11 ianuarie, criteriile de performanță care să justifice sistemul de salarizare pe "familia ocupațională de care aparțin". De asemenea, în vederea elaborării noii legi, a fost creat un grup de lucru interministerial.

Negocierile dintre cei implicați urmau să se termine până la data de 10 februarie.

De altfel, pe 11 februarie, surse oficiale declarau pentru AGERPRES că grupul de lucru interministerial a reușit să elaboreze în termenul propus proiectul privind Legea salarizării publice, rezultând trei variante ale acesteia, care au fost trimise Guvernului pentru analiză în aceeași zi.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, afirma, la 1 martie, că Legea salarizării unitare este în lucru, iar obiectivul Ministerului Finanțelor este acela de a pune în dezbatere publică, respectiv pe masa Parlamentului, o lege bună, implementabilă. De asemenea, la 27 martie, premierul Dacian Cioloș declara că proiectul Legii salarizării unitare urma să fie pus în dezbatere publică următoarea săptămână, arătând că obiectivul actului normativ era eliminarea dezechilibrelor, în limitele bugetului, iar câteva zile mai târziu vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, afirma că Guvernul avea două variante ale Legii salarizării bugetarilor, dar niciuna nu ținea de ce și-ar fi dorit Executivul.

În acest context, s-a decis elaborarea unui proiect de ordonanță de urgență pentru a corecta disfuncționalități apărute în salarizarea angajaților de stat. Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, sublinia că Ordonanța privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu prevede diminuarea niciunui salariu din România, iar impactul implementării acestui act normativ era estimat la 300 de milioane de lei net în 2016 și la peste două miliarde de lei în 2017.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul urmărea eliminarea suprapunerilor salariale datorate creșterii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr. 284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeași funcție, în cadrul aceleiași instituții, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajații care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), stabilirea și calcularea salariilor în baza unui singur act normativ, eliminându-se vidul legislativ, mai ales pentru personalul nou-încadrat etc.

Proiectul s-a dovedit a fi un eșec și a fost retras, iar ministrul Muncii Ana Costea a demisionat. Într-un comunicat de presă, aceasta își afirma speranța că, prin demisia ei, Guvernul va considera o prioritate elaborarea unei legislații nediscriminatorii și corecte în domeniul salarizării.

Ministru al Muncii a fost numit Dragoș Pîslaru, care a venit cu propunerea de a elabora o ordonanță de urgență care să corecteze unele disfuncționalități din sistem.

"Noi discutăm de păstrarea concepției Legii 284, legea cadru. Deci, această ordonanță nu va mai înlocui legea cadru. Vă gândiți în modul următor: un salariu de referință este 1.250 de lei. Începând cu 1.250 de lei, noi vom intra în principiile grilei Legii 284 care are coeficienții aceia de echivalare și vom lua de la bază în sus, vom ridica, printr-o metodă pe care urmează să o stabilim împreună cu partenerii sociali, care poate fi cu pas fix, dar deocamdată metoda consacrată este cu procent, deci 2,5% între clase, deci vom ridica până acolo, unde ne permitem. Acesta este principiul", declara, pe 21 aprilie, Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, șapte ministere și 6.136 de persoane urmau să beneficieze de creșteri salariale conform proiectului Ordonanței privind salarizarea în sistemul public, însă 57 de instituții asimilate administrației publice centrale nu vor beneficia de aceste majorări.

"Este vorba despre șapte ministere care au fost practic uitate, nu au avut negocieri speciale pentru a negocia creșterea grilelor, cum ar fi Cultura, Comunicații, Transporturi, Tineret și Sport. Ministerul Muncii are și el o grilă uitată în timp. Sunt în total șapte ministere în această situație. Ministerul Economiei și-a rezolvat lucrurile puțin mai devreme. N-am vrea sa inducem ideea că fiecare ar trebui să se ducă ba în Parlament ba pe unde poate ca să își crească grilele ci să avem o abordare unitară la nivelul administrației", afirma Pîslaru.

Liderii federațiilor sindicale din România s-au declarat nemulțumiți de noua abordare a proiectului de Ordonanță de Urgență privind salarizarea din sistemul bugetar și au avertizat că inechitățile se vor muta la un alt nivel.

Ordonanța a fost aprobată pe 8 iunie, de prevederile acesteia urmând să beneficieze peste 650.000 de persoane din administrația publică centrală. Impactul bugetar al actului normativ era estimat la 870 de milioane de lei în 2016 și la 2,6 miliarde de lei în 2017.

După aprobarea acesteia, discuțiile s-au mutat pe posibile noi majorări salariale pentru sectoare care s-au considerat nedreptățite și pe proiectul Legii salarizării unitare. O parte dintre majorări au fost realizate prin intermediul unei noi ordonanțe de urgență, OUG 43/2016, iar altă parte prin modificări ale ordonanțelor în Parlament.

Pe de altă parte, elaborarea proiectului Legii salarizării unitare a început cu o consultare cu liderii confederațiilor sindicale pe data de 21 septembrie. Dragoș Pîslaru anunța atunci că Legea salarizării unitare ar urma să aibă la bază șapte principii și că presupune creșterea anvelopei salariale cu 14 miliarde de lei până în 2021, iar creșterea procentuală a masei salariale totale în sector public, în perioada 2016 — 2021, va fi de 29,1%.

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, afirma, după consultările pe tema Legii salarizării unitare, că proiectul ar putea fi realizat conform calendarului stabilit de Executiv, dar dezbaterea lui în Parlament ar putea avea loc în perioada februarie — martie.

Proiectul Legii a fost finalizat la finalul lunii noiembrie, dar sindicatele s-au arătat nemulțumite de rezultat. Președintele Confederației Naționale Sindicale "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, susținea că Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este una proastă și trebuie lucrat mai mult pentru a face o lege adecvată.

"În continuare sunt excluse entități, în mod nejustificat, precum BNR, ASF etc. Baza 1 este prevăzută la 1.625 de lei, deci, datorită creșterii salariului minim la 2.000 lei, primele 41 de clase sunt comprimate; de aici și încercarea prin studiu a acestui guvern de a îngheța salariul minim garantat în plată pe economie. În practică, se va continua apariția aplicării neunitare, deoarece Ministerul Muncii nu își asumă aplicarea printr-o metodologie unitară, aplicarea atât în gestiune, cât și la control, este lăsată la nivel de ministere, deci a interpretării personale a unor persoane de la departamentele de resurse umane", afirmă Bogdan Hossu, comentând proiectul de Lege de salarizare unică bugetară.

Discuțiile pe marginea proiectului s-au oprit, iar Dumitru Costin afirma că acesta a rămas la nivelul de exercițiu intelectual și că ar participa la alte dezbateri pe marginea acesteia doar din curiozitate.

Impactul proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice este estimat la 19,5 miliarde de lei. Proiectul propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei. Raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar fi putut începe la 1 iulie 2017 și extinsă până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează și procentul anual de creștere. Majorarea salarială medie va fi de 37,3%, corelată cu creșterea economică prognozată.

În ceea ce privește Ordonanța de Urgență privind salarizarea, aceasta a fost modificată în Parlament. Plenul Camerei Deputaților a adoptat, pe 7 noiembrie, OUG 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educație și Sănătate în medie cu 15%.

Guvernul și 65 de deputați liberali au formulat câte o obiecție de neconstituționalitate referitoare la Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 20/2016 pentru modificarea și completarea OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pe 14 decembrie, că este constituțională legea care modifică ordonanța privind salarizarea bugetarilor, după ce a respins sesizările formulate de PNL și de Guvern.

Salariul minim pe economie

Ministerul Muncii a încercat în acest an să elaboreze un mecanism transparent de stabilire a salariului minim pe economie.

Salariul minim a fost majorat de la 1 mai anul acesta la 1.250 de lei, de la 1.050 de lei. Decizia a fost luată la finalul anului trecut. Reprezentanții confederațiilor sindicale au propus creșterea salariului minim pe economie, pentru un timp normal de lucru de opt ore pe zi, la 1.200 de lei, începând cu 1 ianuarie 2016. Inițial, confederațiile patronale au solicitat creșterea salariului minim pe economie la 1.200 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2016, cu condiția blocării impozitării noului salariu minim la nivelul de 1.050 de lei.

Organismele financiare internaționale au atras atunci atenția asupra pericolelor pe care la poate aduce o creștere a salariului care nu ține cont de productivitatea muncii. Astfel, experții Fondului Monetar Internațional (FMI) arătau, într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, că majorarea salariului minim mult peste creșterea productivității muncii ar putea face mai mult rău decât bine. Politica salariului minim poate furniza protecție muncitorilor cu venituri scăzute. Totuși, cu majorarea semnificativă planificată pentru acest an, ponderea salariului minim în salariul mediu în România va depăși media din regiune, ceea ce ar putea submina competitivitatea externă și ar putea afecta crearea locurilor de muncă, în special pentru angajații cu competențe scăzute și în industriile unde forța de muncă este numeroasă, se arată în raportul FMI.

Pentru a fi evitate decizii care să nemulțumească partenerii sociali, la începutul acestui an, valoarea salariului minim urma să fie stabilită prin intermediul unui mecanism transparent. Ministerul Muncii a organizat întâlniri cu sindicatele și patronatele, în luna februarie, în vederea stabilirii unui mecanism. Sindicatele au precizat atunci că pentru întocmirea mecanismului era nevoie de regândirea structurii coșului minim de consum.

"Am propus un mecanism de ajustare anuală a salariului minim, utilizând doi indicatori de referință: indicele coșului minim de consum și raportul salariul minim-salariul mediu în perspectiva atingerii a cel puțin unui raport de 50%", a afirmat, la finalul lunii februarie, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, la ieșirea de la discuțiile care au avut loc la Ministerul Muncii pe tema salariului minim.

Discuțiile pe tema salariului minim au continuat în august, când s-a constituit la Ministerul Muncii un alt grup de lucru în vederea stabilirii unui mecanism de ajustare a salariului minim. În urma discuțiilor, a reieșit că este nevoie un studiu de impact cu privire la evoluția salariului minim și a impactului pe care îl are pentru salariați, angajatori și pentru cadrul macro-economic.

Președintele Confederației 'Cartel ALFA', Bogdan Hossu, recomanda Ministerului Muncii ca studiul de impact privind evoluția salariului minim să fie realizat de o comisie constituită din experți independenți.

"Atrag atenția că o lucrare serioasă trebuie să fie făcută cu experți independenți și recomand să se ia, în primul rând, de la Institutul Ministerului Muncii care este instituție specializată, precum și de la Academia Română, de la Institutul de Economie Națională sau de la Institutul de Cercetare a Calității Pieței, ori de la Universitate. Adică persoane care să nu fie marcate ușor de o anumită apartenență'', a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Hossu.

Acesta a adăugat că timpul pe care comisia de experți îl are la dispoziție pentru a veni cu o propunere de mecanism de ajustare a salariului minim era scurt, până în a doua jumătate a lunii octombrie.

În opinia președintelui Confederației 'Cartel ALFA', Bogdan Hossu, salariul minim brut garantat în plată ar trebui să crească, de la 1 ianuarie 2017, la nivelul de 1.450 de lei.

În octombrie, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, preciza că valoarea salariului minim nu poate fi aflată mai devreme de sfârșitul lunii noiembrie, după ce vor fi parcurse o serie de date pe baza cărora să fie fundamentată aceasta. Ulterior, a venit cu o altă propunere: să lase sindicatele și patronatele să negocieze valoarea salariului minim.

Sindicatele au venit de la început cu propunerea ca valoarea salariului minim pe economie să fie de 1.450 de lei de la 1 ianuarie. Patronatele nu au venit cu un punct de vedere unitar, motiv pentru care a fost organizată o nouă rundă de negocieri. Ministerul Muncii a precizat că va avea rol de mediator între cele două părți. Rezultatul alegerilor parlamentare a dus la schimbarea strategiei Guvernului, iar premierul Dacian Cioloș le-a transmis membrilor Consiliului Național Tripartit că viitorul guvern va avea legitimitatea necesară pentru stabilirea nivelului salariului minim pe economie de anul viitor.

Plafonul indemnizației pentru creșterea copilului, eliminat

Un alt eveniment important al anului a fost eliminarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului.

Eliminarea acestui plafon a adus venituri mai mari pentru unii beneficiari, cea mai mare plată fiind de aproximativ 35.000 euro, dar și cheltuieli peste estimările inițiale ale autorităților, motiv pentru care ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a ieșit public la câteva luni de la aplicarea acesteia și a solicitat efectuarea unei dezbateri publice.

Datele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială arată că numărul de beneficiari nu a crescut spectaculos, după ce plafonul a fost eliminat și nici de la o lună la alta.

Astfel, în luna mai, numărul de beneficiari de indemnizație lunară pentru creșterea copilului era de 139.531, în iunie de 140.281, iar în iulie de 143.311 de persoane. Pe partea de cheltuieli creșterea a fost semnificativă. În mai, plățile au fost de 127.678.949 de lei, în iunie de 128.539.520 de lei, iar în iulie de 191.490.729 de lei. Datele mai arată că, în octombrie, 143.943 de beneficiari ai indemnizațiilor au primit 208.689.694 de lei. Numărul de beneficiari care se află în al doilea an de concediu pentru creșterea copilului și beneficiau de indemnizația lunară aferentă era de 78.940.

Această evoluție a determinat Ministerul Muncii să prezinte, la începutul lunii septembrie, într-un comunicat de presă, situația plăților și a diferențelor față de estimările inițiale. Impactul bugetar pentru plata drepturilor aferente lunii iulie a fost de 70 milioane de lei, cu 20 milioane de lei mai mult față de estimarea inițială. Studiul mai arăta că un procentaj de numai 0,17% din totalul celor 142.990 beneficiari de ICC, adică 242 persoane, consumă o treime din bugetul alocat, existând chiar cuantumuri care ajung la echivalentul în lei a 35.000 euro.

"Practic, în acest moment, după numai o lună de aplicare a măsurii adoptate în prima parte a anului de către Parlament, se înregistrează deja un dezechilibru în distribuirea echitabilă a resurselor bugetare alocate pentru plata ICC, iar această situație trebuie dezbătută public în perioada următoare", se spunea în comunicatul Ministerului Muncii.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a ieșit ulterior public cu declarații pe această temă și a precizat că nu se pune problema ca Guvernul Cioloș să plafoneze sau să taie indemnizațiile, dar că pe viitor este necesară o analiză.

Până la data de 1 iulie 2016, indemnizația de creștere a copilului reprezenta 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar în limita maximă de 3.400 lei în cazul concediului pentru creșterea copilului de până la un an (3 ani în cazul copilului cu handicap) și de 1.200 lei în cazul concediului de până la doi ani.

Începând din vara acestui an, limita minimă a indemnizației pentru creșterea copilului a crescut la 85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 1.063 lei (salariul minim este 1.250 lei), față de 600 lei în prezent, iar persoanele care au optat pentru o perioadă de concediu pentru creșterea copilului de până la un an se pot întoarce pentru a beneficia de o perioadă prelungită de doi ani de zile.

De asemenea, suma suplimentară pentru gemeni/multipleți sau pentru situații de suprapunere crește la 85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 1.063 lei, față de 600 lei în prezent. Stimulentul de inserție se stabilește la 50% din indemnizația minimă.

Una dintre noutățile aduse de legislația recentă în domeniu este faptul că, începând cu 1 iulie 2016, solicitanții nu mai sunt obligați să depună documentele doar la sediul agențiilor teritoriale, ci le pot trimite și prin poștă sau prin e-mail, în format scanat.

Cererile noi pentru acordarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului, a stimulentului de inserție, a sprijinului lunar și a alocației de stat pentru copii (împreună cu actele doveditoare) se depun în continuare la primăria localității de domiciliu sau, pentru municipiul București, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din sectorul de domiciliu.

Persoanele care doresc să depună cereri pentru prelungirea sau reluarea concediului de creștere a copilului și plata indemnizației lunare se pot adresa Agențiilor Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) sau Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București (APISMB), după caz, potrivit Ordinului MMFPSPV nr. 1099/2016.

Programe și proiecte destinate diferitelor categorii sociale

Guvernul a decis eliminarea limitelor de vârstă în cazul copiilor înscriși în învățământul preșcolar care pot beneficia de programul ''Fiecare Copil în Grădiniță'', printr-o ordonanță de urgență care modifică Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Astfel, dacă până la acel moment erau eligibili în program doar copiii cu vârsta cuprinsă între trei și șase ani, odată cu aprobarea noului act normativ, urma să beneficieze de tichetul social în valoare de 50 de lei/lună atât cei mai mici de 3 ani, cu condiția să fie înscriși în învățământul preșcolar, precum și cei care depășesc vârsta de 6 ani și care continuă să meargă la grădiniță ca urmare a recomandărilor specialiștilor (copii cu dizabilități și/sau cu dificultăți de învățare).

Practic, de programul 'Fiecare Copil în Grădiniță' beneficiau, potrivit estimărilor, încă 29.000 copii, provenind din familii cu un venit lunar pe membru de familie de până la 284 lei (până la 2 x venitul minim garantat pentru o singură persoană), în cursul anului 2016.

Până în prezent, au fost înregistrate circa 60.000 de cereri de acordare a tichetului social, mult sub numărul estimat inițial, de 111.400 copii.

Pentru anul 2016, pentru finanțarea programului 'Fiecare Copil în Grădiniță' a fost alocată de la bugetul de stat suma de 55,5 milioane lei.

Pe de altă parte, la începutul acestei luni, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și cel al Sănătății, Vlad Voiculescu, au semnat o scrisoare comună adresată Ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Dinu, prin care propun introducerea unei măsuri noi de susținere a mamelor aparținând grupurilor vulnerabile, respectiv "Trusoul pentru nou-născuți" în Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 — 2020.

Unul dintre obiectivele acestui program este sprijinirea persoanelor defavorizate prin distribuirea de alimente și asistență materială de bază. Valoarea estimată a trusoului este de 450 de lei și va putea conține scutece, haine și ghid de informare pentru mame.

"Acordarea trusoului pentru nou-născuți va fi un real sprijin pentru familiile vulnerabile, asigurându-le un minim necesar creșterii și îngrijirii copilului în primul trimestru de viață, igiena, dar și securitatea acestuia. De asemenea, măsura ar putea contribui și la scăderea numărului de copii abandonați în maternitate, precum și a numărului de decese în primul an de viață al copilului, asigurându-se monitorizarea stării de sănătate de către medicul de familie și de către asistenții medicali comunitari", se precizează într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Trusoul pentru nou-născuți se acordă pentru fiecare naștere, în maternitate, pentru mamele cu risc social sau din grupuri vulnerabile, identificate de asistentul social sau persoana cu atribuții de asistență socială din maternitate. În total, 120.000 de mame în situații de risc și excluziune socială ar putea pleca din maternitate, în următorii patru ani, cu un kit care să le permită să aibă o mai bună grijă de bebelușii lor.

Cutia trusoului va putea fi folosită ca pat, iar kit-ul va mai conține scutece, haine, ghid de informare pentru mame, inclusiv pentru alăptat. Valoarea estimată a trusoului este de 450 de lei, iar lista finală a conținutului va fi decisă de un grup de experți de la Institutul Mama și Copilul.

Guvernul a adoptat, de asemenea, în decembrie, o Hotărâre care introduce noi măsuri de simplificare în asistența socială, dar și o serie de corecții. Astfel, pentru obținerea venitului minim garantat (VMG) și a alocației pentru susținerea familiei (ASF), în situația în care persoana sau familia întrunește toate condițiile de eligibilitate, inclusiv pentru obținerea ajutorului pentru încălzirea locuinței (dosarul se depune în perioada sezonului rece, respectiv 1 noiembrie — 31 martie), solicitantul va depune un singur dosar. Documentele depuse inițial pentru unul dintre beneficii se iau în considerare și pentru solicitarea ulterioară a celorlalte măsuri de sprijin. Mai exact, dacă inițial se stabilește dreptul la venit minim garantat și ulterior apare un copil în familie și se solicită alocația pentru susținerea familiei, nu va mai fi necesară întocmirea unui nou dosar.

Numărul de documente necesare scade de la 52 de acte ce se obțineau de la 7-9 instituții, la 15-17, diminuându-se în acest fel și costurile suportate de beneficiar, dar și timpul petrecut pentru obținerea documentelor doveditoare privind componența familiei și veniturile acesteia.

De asemenea, în cazul venitului minim garantat, este eliminată cerința de a prezenta din 3 în 3 luni o adeverință de la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă. Verificarea situației persoanelor apte de muncă se va face pe baza listelor și informațiilor furnizate de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, respectiv de inspectoratele teritoriale de muncă.

Pe lângă acestea, începând cu 3 decembrie, a intrat în vigoare Pachetul de măsuri active pentru stimularea ocupării forței de muncă.

ANOFM preciza, într-un comunicat, că prin modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și al ocupării forței de muncă sunt introduse noi servicii acordate șomerilor, crește cuantumul primelor de mobilitate și se modifică modalitatea de acordare a acestora, este introdusă prima de activare și cresc subvențiile acordate agenților economici pentru angajarea șomerilor.

În categoria primelor de mobilitate se încadrează prima de instalare și prima de încadrare. Prima de instalare se acordă persoanelor înregistrate ca șomeri care se încadrează într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 kilometri față de cea în care își au domiciliul sau reședința și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia.

Prima de instalare se va acorda în două tranșe (50% data instalării și 50% după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare), iar cuantumul acesteia este diferențiat astfel: 12.500 lei pentru șomerii care se încadrează în muncă, într-o altă localitate și își schimbă domiciliul sau reședința; 15.500 lei pentru șomerii care sunt însoțiți de membrii familiei care își schimbă domiciliul; în cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi 3.500 lei.

Totodată, începând cu luna decembrie, angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai instituțiilor de învățământ (indiferent de nivel) primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei. În cazul persoanelor cu dizabilități subvenția se acordă timp de 18 luni.

De asemenea, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, persoane cu dizabilități, șomeri de lungă durată, tineri NEET sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

Angajatorii care încadrează în muncă, șomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă în cuantum de 900 lei.

Sursa: Agerpress