Florin Jianu: Bugetul pe 2018 este lipsit de viziune; ar trebui construit pe proiecte pentru dezvoltarea economica
Economie | Data Publicarii: 06-12-2017

Bugetul pentru anul 2018 este lipsit de viziune, nu este construit pe proiecte pentru dezvoltarea economica a tarii in urmatorii doi ani si nu incurajeaza mediul de afaceri, a declarat, marti, Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), intr-o conferinta de specialitate.

"2018 și 2019 sunt doi ani foarte importanți pentru țară din punct de vedere simbolic, dar și din punct de vedere al perspectivei de dezvoltare economică. Din punct de vedere al mediului de afaceri nu vedem măsuri de debirocratizare. Ba din contră. Veniturile din amenzi, penalități și alte fapte similare au prevăzute creșteri. Nu vedem elemente privind apărarea, educația sau investiții. Vorbind despre programul de internaționalizare al firmelor românești, inițiat de mine, bugetul se înjumătățește. Bugetul la ceea ce privește participarea României la târguri internaționale și expoziții, misiuni economice, scade și el aproape la jumătate", a spus Florin Jianu.

El a apreciat că un buget bun pentru mediul de afaceri ține foarte mult de forța celor care conduc ministerul pentru a negocia și a exprima importanța a ceea ce înseamnă investiții și programe. "Guvernul nu este unul antreprenorial, nu își propune să fie un guvern care să eficientizeze activitatea mediului de afaceri", a concluzionat Florin Jianu.

Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, apreciază la rândul său că bugetul pe anul 2018 "este unul optimist care se bazează pe o creștere economică de 5,5%, dar este și fragil pentru că prevede un deficit de 2,97%". În opinia sa, bugetul "nu susține investițiile, mai ales în infrastructură, dar neglijează și sectorul IMM-urilor care este principalul creator de locuri de muncă și de venituri la bugetul de stat".

Ovidiu Nicolescu a apreciat că deși prin Programul de Guvernare 2017-2020 se recunoaște importanța prevenției care să oblige autoritățile cu atribuții de control să procedeze în primul rând la educarea și perfecționarea antreprenorilor, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări raportat la 2017.

CNIPMMR susține necesitatea revizuirii bugetului de stat pe anul 2018 în vederea consolidării acestuia, susținerii creșterii investițiilor și dezvoltării economice.

Reprezentanții CNIPMMR cer revizuirea bugetului național raportat la cele trei domenii considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2018 — creștere economică, creștere a locurilor de muncă și siguranță, inclusiv valorificarea creșterii alocărilor UE (pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranță, pentru statele din Vecinătatea estică), pentru asigurarea creșterii absorbției fondurilor Europene.

Conform datelor CNIPMMR, Parlamentul European a votat în data de 30 noiembrie 2017, la Bruxelles, forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, în valoare de 160,1 miliarde de euro, cel mai mare buget din istorie. Negociat de aproximativ nouă luni de zile, bugetul Uniunii Europene aprobat vizează alocări pe trei domenii considerate prioritare: creștere economică, creștere a locurilor de muncă și siguranța cetățeanului. Se vizează creșterea alocărilor pentru investiții în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Pentru România, bugetul aduce o șansă în plus privind absorbția fondurilor europene, spun reprezentanții CNIPMMR.

Creșterea finanțărilor alocate programelor pentru IMM-uri, creșterea investițiilor publice în vederea susținerii relansării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții și Aplicarea ajustării structurale anuale revizuite de cel puțin 0,8% din PIB în 2018 sunt măsuri care, în opinia CNIPMMR, ar duce la o dezvoltare economică sustenabilă.

Sursa: Agerpress