RETROSPECTIVA 2017/Ministerul Mediului - provocari in anul fara Timbru de mediu şi invazia maşinilor second-hand
Economie | Data Publicarii: 16-12-2017

Anul 2017 a adus pentru Ministerul Mediului doi miniştri, dispariţia Timbrului de mediu pentru autovehicule, amânarea taxarii deşeului depozitat la groapa de gunoi, dar şi continuarea succesului programului guvernamental "Rabla".

Pe de alta parte, la nivelul ministerului de resort s-a format un grup de lucru care "croşeteaza" un nou tip de taxa auto care sa înlocuiasca timbrul de mediu. În acelaşi timp, s-a (re)gasit modalitatea administrativa de returnare catre contribuabili a taxei auto achitate în anii anteriori sub diferite titulaturi.

Toate aceste subiecte, inclusiv cel referitor la procedurile de infringement la care România trebuie sa gaseasca rezolvare, sunt cuprinse în retrospectiva pe 2017 dedicata Ministerului Mediului.

Taxa sau nu pe groapa de gunoi?
Debutul acestui an aduce şi prima iniţiativa din partea noului ministru al Mediului, Daniel Constantin, proaspat instalat la şefia uneia dintre cele mai sensibile instituţii.

În anunţul de început de an, oficialul preciza ca operatorii de salubritate vor plati o taxa la groapa de gunoi, în mod diferenţiat, în funcţie de ţinta de valorificare a deşeurilor. Practic, aceştia ar fi urmat sa achite o suma de bani ca diferenţa între ţinta de valorificare pe care şi-au propus-o şi ceea ce au realizat efectiv. Noile prevederi au fost incluse, la vremea respectiva, într-un proiect de Ordonanţa de Urgenţa, supus dezbaterii publice...

Conform documentului, România risca sa plateasca, începând din acest an, o amenda de 124.000 de euro pe zi pentru faptul ca autoritaţile nu au reuşit sa închida depozitele municipale de deşeuri neconforme. Pentru a se ajunge la acest demers, Comisia Europeana (CE) ar trebui sa sesizeze Curtea Europeana de Justiţie (CEJ), iar forul de la Bruxelles sa invoce faptul ca închiderea gropilor de gunoi neconforme ar fi trebuit sa se întâmple înca din anul 2009.

Întreaga discuţie pe tema acestui subiect s-a întins pe o lunga perioada de timp, iar rezultatul final a fost supus unei amânari... în condiţiile în care România ar fi trebuit sa introduca o taxa pe deşeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tona, începând din ianuarie 2016, iar banii obţinuţi urmau sa mearga catre Fondul de Mediu.

La jumatatea acestui an, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a luat poziţie faţa de situaţia existenta, afirmând ca Executivul condus de Mihai Tudose se face vinovat de întârzierea îndeplinirii ţintelor de valorificare a deşeurilor asumate de România în faţa Uniunii Europene. În acest sens, reprezentanţii IPP au amintit de faptul ca, prin prin OUG nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, Guvernul a amânat pâna în 2019 taxa la groapa - taxa penalizatoare pentru depozitarea cantitaţilor de deşeuri la gropile de gunoi, în lipsa infrastructurii corespunzatoare selectarii anterioare şi valorificarii parţii reciclabile din aceste deşeuri.

De altfel, Graţiela Gravilescu, cea care avea sa revina la şefia Ministerului Mediului, dupa demisia lui Daniel Constantin, a punctat faptul ca decizia de amânare a aplicarii acestei taxe a fost agreata de Comisia Europeana, printr-o derogare. De asemenea, în urma discuţiilor avute cu asociaţiile municipiilor şi oraşelor, precum şi cu operatorii de salubritate din România, s-a luat în discuţie introducerea unui set de instrumente economice şi masuri care sa impulsioneze sistemul reciclarii din România şi atingerea ţintelor la nivel european, una dintre acestea fiind implementarea sistemului "plateşti cât arunci".

În replica, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, Daniel Zamfir, a menţionat faptul ca Ministerul Mediului duce o politica greşita prin renunţarea la taxa pe gunoiul depozitat la groapa, România fiind singura ţara din Europa care nu are o asemenea taxa. Zamfir considera ca, în condiţiile în care consumul creşte, România va fi "napadita" de gunoaie din cauza lipsei de spaţii de depozitare.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, pâna în 2020, conform directivelor europene, urmatoarele obiective: minimum 50% rata de reutilizare şi reciclare din masa totala a cantitaţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticla), minimum 70% nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materiala de minimum 70% din masa cantitaţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activitaţi de construcţie şi demolari, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţionala. De asemenea, ţara va trebui sa atinga, anual, o cantitate colectata de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi sa colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostarii şi fermentarii acestora.

România a negociat 36 de condiţionalitaţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalitaţilor poate duce la suspendarea integrala sau parţiala a plaţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limita pâna la care România trebuia sa îndeplineasca toate aceste condiţionalitaţi.

Autoritaţile de la Bucureşti au termen pâna la finalul anului 2017 sa închida 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevazute pentru închiderea treptata a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare data de 16 iulie ale fiecarui an, pâna în 2017.

Comisia Europeana a decis, în data de 15 februarie, sa acţioneze în judecata România la Curtea Europeana de Justiţie (CEJ), pentru ca autoritaţile nu au reuşit sa închida 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezinta un risc serios pentru sanatatea oamenilor şi mediu, informeaza un comunicat de presa al Executivului comunitar.

La sfârşitul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat ca România a închis 11 depozite municipale şi un depozit de deşeuri periculoase din cele 68 de depozite municipale şi industriale pentru care a fost trimisa la CEDO şi se apropie de finalizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care urma sa fie aprobat de Guvern în acea perioada...

Pe fondul acestor controverse şi discuţii, ministrul Mediului a anunţat, în data de 14 decembrie, la dezbaterile pe tema bugetului pentru 2018 al instituţiei pe care o conduce, ca România evita în ultimul moment plata sancţiunilor pentru neîndeplinirea uneia dintre condiţionalitaţile ex-ante privind gestionarea deşeurilor. Astfel, oficialul a precizat ca Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost finalizat şi urmeaza ca Hotarârea de Guvern care aproba acest document sa fie adoptata în şedinţa Executivului din 21 decembrie 2017. Ulterior, autoritaţile de la Bucureşti vor înştiinţa Comisia Europeana (CE) pe acest subiect pentru ca situaţia sa fie rezolvata complet.

"(...) Astazi (joi, 14 decembrie 2017, n.r.) a ieşit din Guvern catre ministerele avizatoare Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Astazi am informat colegii mei la şedinţa de Guvern şi am suportul tuturor ca saptamâna viitoare sa aprobam HG-ul de aprobare a acestui Plan, care înseamna şi condiţionalitate ex-ante. O alta procedura de infringement pentru care am fost trimişi în judecata la Comisia Europeana şi pentru care am plati pe zi de întârziere între 2.000 şi 110.000 de euro. Dar pentru ca Ministerul Mediului, prin ministrul Mediului, reuşeşte sa finalizeze Planul Naţional de Management şi Guvernul sa-l aprobe şi condiţionalitatea ex-ante va fi îndeplinita şi vom notifica Comisia Europeana, vom termina procesul. Prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor vom lansa de la 1 ianuarie şi conştientizarea şi informarea privind colectarea selectiva, astfel încât cei care colecteaza deşeuri sa nu se mai duca la aşa-zisele depozite de gunoi, ci sa putem sa reciclam în totalitatea produsele şi la groapa sa ducem decât deşeul umed şi noi sa ne pastram resursele naturale", a explicat Gavrilescu.

România, fara taxa auto şi multe maşini rulate
Un subiect care a suscitat discuţii aprinse a fost cel legat de eliminarea timbrului de mediu pentru autovehicule. O veste cât se poate de buna pentru samsarii de maşini, dar extrem de proasta pentru situaţia mediului înconjurator din România, şi aşa "cotropit" de emisii sufocante în marile aglomerari urbane.

În prima faza, odata cu intrarea în vigoare a acestei excepţii, de la 1 februarie 2017, primul dintre cei doi miniştri ai Mediului, Daniel Constantin, anunţa, pe 8 ianuarie, ca vor exista masuri compensatorii pentru industria auto dupa eliminarea timbrului de mediu, argumentând ca principala problema în acest sector nu este colectarea, ci cheltuirea fondurilor şi dezvoltarea de programe. Şi aceste afirmaţii au ramas la stadiul de declaraţii...

La rândul lor, reprezentanţii producatorilor şi importatorilor de automobile din România au înaintat ideea ca susţin introducerea unui sistem cumulativ de taxe, ca alternativa la eliminarea Timbrului de mediu, sistem care sa cuprinda atât taxarea la înmatricularea unui autovehicul, cât şi un impozit aplicat diferenţiat pentru maşinile noi şi cele rulate. Aceştia au atras atenţia, la momentul respectiv, ca eliminarea Timbrului de mediu va reprezenta o conjunctura nefavorabila pentru piaţa auto din România, iar volumul autovehiculelor rulate va creşte semnificativ.

Previziunile s-au adeverit, din pacate, iar România a revenit pe "fâşia" ţarilor în care rablele fac legea pe drumurile naţionale. Astfel, e suficient sa ne uitam pe statisticile oficiale şi sa constatam o avalanşa de maşini second hand în raport cu vânzarile şi înmatricularile de autovehicule noi.

Datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arata ca, în primele 11 luni din 2017, înmatricularile de autoturisme noi au crescut în România cu 14,64%, comparativ cu aceeaşi perioada din anul anterior, ajungând la 98.116 de unitaţi, însa în privinţa autoturismelor rulate se observa o cifra de aproape cinci ori mai mare, pâna la 474.487 de unitaţi, 426.000 de unitaţi, echivalentul unui salt de peste 71% raportat la intervalul de referinţa.

În tot acest iureş, Ministerul Mediului a decis înfiinţarea unui Grup de lucru care sa gândeasca un nou sistem de taxare a emisiilor poluante provenite de la autovehicule.

Daca în prima instanţa, în mandatul ministrului Daniel Constantin s-a vorbit despre introducerea unor taxe pe poluare în zonele aglomerate, bazat pe un sistem de stickere colorate, în funcţie de nivelul de poluare al autovehiculului, deunazi actualul ministru, Graţiela Gavrilescu, alaturi de preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Cornel Brezuica, au înaintat ideea taxarii autovehiculelor în funcţie de emisiile de CO2.

Preşedintele AFM a vorbit, recent, atât despre realizarea unui inventar al cantitaţilor de emisii generate de autovehiculele înmatriculate în 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016, cât şi despre identificarea a doua variante de aplicare a unei eventuale taxe, respectiv taxarea o singura data pe toata durata de viaţa a autovehiculului, fie o data pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

De asemenea, Graţiela Gavrilescu a precizat, în octombrie, ca maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 sau 4 ar putea fi taxate în funcţie de emisii, şi "cu siguranţa nu va fi o taxa sau un impozit'. "Luam în calcul trei criterii, respectiv capacitatea cilindrica pentru care deja se plateşte un impozit, dupa care luam norma de poluare a fiecarei maşini şi emisiile de CO2 pe care le produce fiecare maşina", a spus ministrul Mediului.

Recent, oficialul de la Mediu a punctat faptul ca o înlocuire a Timbrului de mediu ar putea avea loc în luna martie a anului viitor, înainte de aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), principiul va fi acelaşi, respectiv "Poluatorul plateşte!", iar amprenta de care se va ţine cont "trebuie sa fie neaparat carbonul ca emisie".

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusa pentru prima data la 1 ianuarie 2007, imediat dupa aderarea României la Uniunea Europeana. La acea vreme, taxa de prima înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrica a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificata, iar Guvernul a scazut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendata pâna la 31 decembrie 2012, iar persoanele care platisera deja urmau sa primeasca banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intra în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculata exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.

Timbrul de mediu pentru autovehicule este inclus în cele 102 taxe nefiscale care urmeaza sa fie eliminate de la 1 februarie.

În paralel, autoritaţile au definitivat modalitatea prin care şoferii îşi pot recupera pe cale administrativa taxele auto platite de-a lungul anilor, sub diverse forme. Estimarile arata ca valoarea restituirilor se ridica la 6,4 miliarde de euro.

Senatul a adoptat, pe data de 7 noiembrie, actul normativ referitor la restituirea taxei auto, clarificând cadrul legal pentru procedurile de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei de poluare pentru maşini şi a timbrului de mediu.

Proiectul de lege prevede şi termenele în care se restituie sumele stabilite prin hotarâri judecatoreşti definitive, atât în cazul taxelor, cât şi în cazul timbrului de mediu. Sumele stabilite prin hotarârile judecatoreşti se restituie de organele competente astfel: taxa speciala pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2018, iar timbrul de mediu se restituie de organele emitente ale acestora în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018.

Sumele restituite vor conţine şi dobânda aferenta calculata pe baza sumei de restituit înmulţita cu numarul de zile aferent perioadei cuprinsa între data perceperii taxei/timbrului şi data restituirii efective şi cu nivelul dobânzii prevazut în Codul de procedura fiscala, respectiv de 0,02% pe zi.

Calitatea aerului, o problema de infringement
România ramâne şi în acest an sub procedura de infringement pe calitatea aerului, chiar daca este vorba numai despre doua oraşe - Iaşi şi Braşov. În aceste doua cazuri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, susţine ca "primarii celor doua oraşe nu doresc sa colaboreze cu Ministerul Mediului, astfel încât viaţa cetaţenilor din comunitaţile respective sa nu fie pusa în pericol".

Pe de alta parte, oficialul a solicitat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), la începutul lunii octombrie, sa scoata din infringement depozitul de deşeuri industriale periculoase de la Târnava (judeţul Sibiu), primul de acest fel din România care a fost închis, întrucât agentul economic şi-a îndeplinit toate obligaţiile de mediu.

Depozitul din comuna Târnava din nordul judeţului Sibiu a fost închis în luna august, dupa ce a fost folosit mai bine de 20 de ani, având deşeuri industriale periculoase. Închiderea depozitului a costat 300.000 de euro, fiind un amplasament de capacitate mica, de 100.000 de tone. Zona acestui depozit şi va fi monitorizata timp de 20 de ani, perioada în care se vor face analize ale solului şi ale pânzei freatice, potrivit reprezentantului societaţii care s-a ocupat de închiderea acestui depozit.

În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeana (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generarii de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Statisticile Asociaţiei Române a Compostului (ARC), în privinţa modului în care România se "comporta" cu deşeurile, arata ca, în prezent, la nivel naţional, se proceseaza prin compostare, 124.717 tone de deşeuri organice pe an, respective 8,7% din totalul capacitaţii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. De asemenea, 34,6% sunt instalaţii nefinalizate, în construcţie, iar restul de 54,9% reprezinta instalaţii de compostare recepţionate, dar care nu funcţioneaza.

În acelaşi timp, din datele oficiale prezentate, în decembrie, de catre ministrul Graţiela Gavrilescu reiese faptul ca, la ora actuala, "dintre cele 68 de proceduri de infringement (pe depozitele municipale şi industriale de deşeuri n.r.) pentru care România este trimisa şi la Curtea Europeana de Justiţie (...) mai avem decât 37 de rezolvat".

Succesul "Rabla" continua. Programul "Casa Verde", revigorat
Ajuns la cea de-a 13-a ediţie, programul guvernamental privind înnoirea parcului auto naţional - cunoscutul "Rabla" - a continuat sa aiba succesul din anii precedenţi.

În acest context, sesiunea din 2017, lansata în primavara, a beneficiat, pentru al doilea an consecutive, de extensia "Rabla Plus", destinata achiziţiei de maşini electrice 100% şi hybrid, şi de un buget în valoare de 180 milioane de lei, iar cel pentru "Rabla Plus" de 45 milioane de lei.

Ulterior, pe data de 11 octombrie, Guvernul a aprobat în şedinţa saptamânala suplimentarea cu 25 de milioane de lei a bugetului destinat Programului "Rabla Clasic" pentru persoane fizice, iar toate cele 3.800 de prime de casare suplimentare s-au epuizat cinci zile mai târziu, în numai 30 de minute, anunţa, la momentul respectiv, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

În urma demararii programului destinat achiziţionarii de autovehicule "verzi", evoluţia vânzarilor pe acest segment a cunoscut un salt spectaculos, raportat la cifrele din anul anterior. Astfel, din ianuarie şi pâna în octombrie, numarul autovehiculelor ecologice (hibride şi electrice 100%) noi vândute în România a ajuns la 2.074 de unitaţi, în creştere cu 148% faţa de aceeaşi perioada din anul anterior, releva statistica APIA. Din acest total, 296 sunt maşini electrice 100%, numarul acestora fiind mai mult decât dublu în comparaţie cu primele zece luni din anul 2016, când se vândusera 103 unitaţi.

Prin intermediul programului "Rabla Plus", valoarea ecotichetului acordat celor care vor sa-şi achiziţioneze un autovehicul nou 100% electric este, în acest an, de 10.000 de euro, iar pentru cele hibrid plug-in de 4.500 euro.

Pe de alta parte, ideile gândite la nivel guvernamental nu se opresc aici, iar Ministerul Mediului şi Ministerul Energiei au anunţat, în octombrie, ca pregatesc un program multianual de tip "Casa Verde" pentru comunitaţile izolate din România care nu au acces la infrastructura de alimentare cu energie electrica. Pâna la demararea efectiva a programului, va fi întocmit un studiu prin intermediul caruia sa fie identificate zonele care nu sunt înca alimentate cu energie electrica. Proiectul pe care Ministerul Energiei îl va scrie va beneficia de ajutorul dat de Administraţia Fondului pentru Mediu, împreuna cu unitaţile administrativ-teritoriale, astfel încât energia electrica şi apa calda sa fie un potenţial ajutor pentru familiile respective, care locuiesc mai ales în zonele montane şi deluroase, explica la vremea respectiva ministrul Energiei, Toma Petcu.

Conform datelor oficiale, citate de catre ministrul Energiei, la ora actuala, în România, în jur de 100.000 de locuinţe şi aproape 250.000 de cetaţeni nu au acces la infrastructura specifica pentru alimentarea cu energie electrica.

Cât priveşte programul tradiţional "Casa Verde", acesta a fost revigorat în 2017, iar cele mai noi date arata ca, la începutul lunii decembrie, AFM a aprobat 177 de contestaţii de contestaţii primite din partea persoanelor fizice în Programul privind instalarea sistemelor de încalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire, lista fiind disponibila pe site-ul instituţiei.

O noutate referitoare la derularea viitoare a programului a fost anunţata, recent, de catre ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Aceasta a precizat ca, începând cu viitoarea sesiune, o parte dintre documentele necesare accesarii finanţarii prin "Casa verde" se vor depune online, cum se procedeaza şi la programul "Rabla" sau "Rabla plus".

Gavrilescu a susţinut ca, la ora actuala, toate dosarele depuse în programul "Casa Verde" au fost analizate, iar 99% dintre acestea au fost şi aprobate.

Cotele de vânatoare la urşi
O tema care a ţinut capul de afiş la Ministerul Mediului a fost cea legata de populaţia de urşi din România. Astfel, ministerul de resort anunţa ca, pâna cel târziu în ianuarie 2018, planurile de management al speciilor de urs şi de lup urmeaza sa fie aprobate prin ordin al ministrului.

În privinţa cotei de intervenţie, Ministerul Mediului a aprobat înfiinţarea unui grup de lucru format din specialiştii cu atribuţii în domeniul carnivorele mari, dar şi din reprezentanţi ai instituţiilor statului.

Datele din cadrul Direcţiei de Biodiversitate din ministerul de resort arata ca judeţele cu cele mai mari probleme sunt: Covasna, Harghita, Mureş, Braşov, Argeş, Prahova, Dâmboviţa, şi Sibiu, Suceava.

Pe acelaşi subiect, ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, declara, în luna septembrie, ca susţine ca ordinul privind cota de intervenţie la carnivore mari nu prevede uciderea urşilor, ci relocarea acestora în zone unde nu exista populaţie de urs, şi nu exclude "exportul" animalelor, daca exista solicitari în acest sens.

În opinia oficialului de la Mediu, relocarea urşilor se va face cu ajutorul Direcţiei de Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului şi a Jandarmeriei Române în zone unde România nu mai deţine populaţie de urs.

Întrebata daca urşii pot fi "exportaţi" în alte ţari unde nu mai exista populaţie de urs de ani buni, şeful de la Mediu a precizat ca a avut o discuţie cu ambasadorii români pe acest subiect.

Pe de alta parte, oficialul a recunoscut faptul ca, la ora actuala, în România nu se cunoaşte numarul exact al populaţiei de urşi.

Toate aceste iniţiative au survenit ca urmare a faptului ca, zilnic, se primesc la minister sesizari de la populaţia care a suferit daune produse de ursul brun. De altfel, sute de persoane din judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş au protestat, la un moment dat, în faţa sediului Ministerului Mediului, nemulţumiţi de situaţia provocata de suprapopularea urşilor în padurile din aceste judeţe, aceştia susţinând ca, în astfel de condiţii, sunt puse în pericol vieţile oamenilor.

În prezent, printr-un proiect Life, este în curs de elaborare un plan de management al speciei urs. Planul va fi aprobat de Ministerul Mediului la începutul anului 2018 şi va putea susţine un program pe termen lung pentru menţinerea starii favorabile a speciei.

O statistica a Romsilva releva ca, în România, sunt între 6.500 şi 7.000 de urşi bruni, în timp ce în alte ţari europene aceasta specie nu mai exista.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online Andreea Lazaroiu)

Anul 2017 a adus pentru Ministerul Mediului doi miniştri, dispariţia Timbrului de mediu pentru autovehicule, amânarea taxarii deşeului depozitat la groapa de gunoi, dar şi continuarea succesului programului guvernamental "Rabla".

Pe de alta parte, la nivelul ministerului de resort s-a format un grup de lucru care "croşeteaza" un nou tip de taxa auto care sa înlocuiasca timbrul de mediu. În acelaşi timp, s-a (re)gasit modalitatea administrativa de returnare catre contribuabili a taxei auto achitate în anii anteriori sub diferite titulaturi.

Toate aceste subiecte, inclusiv cel referitor la procedurile de infringement la care România trebuie sa gaseasca rezolvare, sunt cuprinse în retrospectiva pe 2017 dedicata Ministerului Mediului.

Taxa sau nu pe groapa de gunoi?
Debutul acestui an aduce şi prima iniţiativa din partea noului ministru al Mediului, Daniel Constantin, proaspat instalat la şefia uneia dintre cele mai sensibile instituţii.

În anunţul de început de an, oficialul preciza ca operatorii de salubritate vor plati o taxa la groapa de gunoi, în mod diferenţiat, în funcţie de ţinta de valorificare a deşeurilor. Practic, aceştia ar fi urmat sa achite o suma de bani ca diferenţa între ţinta de valorificare pe care şi-au propus-o şi ceea ce au realizat efectiv. Noile prevederi au fost incluse, la vremea respectiva, într-un proiect de Ordonanţa de Urgenţa, supus dezbaterii publice...

Conform documentului, România risca sa plateasca, începând din acest an, o amenda de 124.000 de euro pe zi pentru faptul ca autoritaţile nu au reuşit sa închida depozitele municipale de deşeuri neconforme. Pentru a se ajunge la acest demers, Comisia Europeana (CE) ar trebui sa sesizeze Curtea Europeana de Justiţie (CEJ), iar forul de la Bruxelles sa invoce faptul ca închiderea gropilor de gunoi neconforme ar fi trebuit sa se întâmple înca din anul 2009.

Întreaga discuţie pe tema acestui subiect s-a întins pe o lunga perioada de timp, iar rezultatul final a fost supus unei amânari... în condiţiile în care România ar fi trebuit sa introduca o taxa pe deşeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tona, începând din ianuarie 2016, iar banii obţinuţi urmau sa mearga catre Fondul de Mediu.

La jumatatea acestui an, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a luat poziţie faţa de situaţia existenta, afirmând ca Executivul condus de Mihai Tudose se face vinovat de întârzierea îndeplinirii ţintelor de valorificare a deşeurilor asumate de România în faţa Uniunii Europene. În acest sens, reprezentanţii IPP au amintit de faptul ca, prin prin OUG nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, Guvernul a amânat pâna în 2019 taxa la groapa - taxa penalizatoare pentru depozitarea cantitaţilor de deşeuri la gropile de gunoi, în lipsa infrastructurii corespunzatoare selectarii anterioare şi valorificarii parţii reciclabile din aceste deşeuri.

De altfel, Graţiela Gravilescu, cea care avea sa revina la şefia Ministerului Mediului, dupa demisia lui Daniel Constantin, a punctat faptul ca decizia de amânare a aplicarii acestei taxe a fost agreata de Comisia Europeana, printr-o derogare. De asemenea, în urma discuţiilor avute cu asociaţiile municipiilor şi oraşelor, precum şi cu operatorii de salubritate din România, s-a luat în discuţie introducerea unui set de instrumente economice şi masuri care sa impulsioneze sistemul reciclarii din România şi atingerea ţintelor la nivel european, una dintre acestea fiind implementarea sistemului "plateşti cât arunci".

În replica, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, Daniel Zamfir, a menţionat faptul ca Ministerul Mediului duce o politica greşita prin renunţarea la taxa pe gunoiul depozitat la groapa, România fiind singura ţara din Europa care nu are o asemenea taxa. Zamfir considera ca, în condiţiile în care consumul creşte, România va fi "napadita" de gunoaie din cauza lipsei de spaţii de depozitare.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, pâna în 2020, conform directivelor europene, urmatoarele obiective: minimum 50% rata de reutilizare şi reciclare din masa totala a cantitaţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticla), minimum 70% nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materiala de minimum 70% din masa cantitaţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activitaţi de construcţie şi demolari, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţionala. De asemenea, ţara va trebui sa atinga, anual, o cantitate colectata de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi sa colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostarii şi fermentarii acestora.

România a negociat 36 de condiţionalitaţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalitaţilor poate duce la suspendarea integrala sau parţiala a plaţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limita pâna la care România trebuia sa îndeplineasca toate aceste condiţionalitaţi.

Autoritaţile de la Bucureşti au termen pâna la finalul anului 2017 sa închida 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevazute pentru închiderea treptata a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare data de 16 iulie ale fiecarui an, pâna în 2017.

Comisia Europeana a decis, în data de 15 februarie, sa acţioneze în judecata România la Curtea Europeana de Justiţie (CEJ), pentru ca autoritaţile nu au reuşit sa închida 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezinta un risc serios pentru sanatatea oamenilor şi mediu, informeaza un comunicat de presa al Executivului comunitar.

La sfârşitul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat ca România a închis 11 depozite municipale şi un depozit de deşeuri periculoase din cele 68 de depozite municipale şi industriale pentru care a fost trimisa la CEDO şi se apropie de finalizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care urma sa fie aprobat de Guvern în acea perioada...

Pe fondul acestor controverse şi discuţii, ministrul Mediului a anunţat, în data de 14 decembrie, la dezbaterile pe tema bugetului pentru 2018 al instituţiei pe care o conduce, ca România evita în ultimul moment plata sancţiunilor pentru neîndeplinirea uneia dintre condiţionalitaţile ex-ante privind gestionarea deşeurilor. Astfel, oficialul a precizat ca Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost finalizat şi urmeaza ca Hotarârea de Guvern care aproba acest document sa fie adoptata în şedinţa Executivului din 21 decembrie 2017. Ulterior, autoritaţile de la Bucureşti vor înştiinţa Comisia Europeana (CE) pe acest subiect pentru ca situaţia sa fie rezolvata complet.

"(...) Astazi (joi, 14 decembrie 2017, n.r.) a ieşit din Guvern catre ministerele avizatoare Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Astazi am informat colegii mei la şedinţa de Guvern şi am suportul tuturor ca saptamâna viitoare sa aprobam HG-ul de aprobare a acestui Plan, care înseamna şi condiţionalitate ex-ante. O alta procedura de infringement pentru care am fost trimişi în judecata la Comisia Europeana şi pentru care am plati pe zi de întârziere între 2.000 şi 110.000 de euro. Dar pentru ca Ministerul Mediului, prin ministrul Mediului, reuşeşte sa finalizeze Planul Naţional de Management şi Guvernul sa-l aprobe şi condiţionalitatea ex-ante va fi îndeplinita şi vom notifica Comisia Europeana, vom termina procesul. Prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor vom lansa de la 1 ianuarie şi conştientizarea şi informarea privind colectarea selectiva, astfel încât cei care colecteaza deşeuri sa nu se mai duca la aşa-zisele depozite de gunoi, ci sa putem sa reciclam în totalitatea produsele şi la groapa sa ducem decât deşeul umed şi noi sa ne pastram resursele naturale", a explicat Gavrilescu.

România, fara taxa auto şi multe maşini rulate
Un subiect care a suscitat discuţii aprinse a fost cel legat de eliminarea timbrului de mediu pentru autovehicule. O veste cât se poate de buna pentru samsarii de maşini, dar extrem de proasta pentru situaţia mediului înconjurator din România, şi aşa "cotropit" de emisii sufocante în marile aglomerari urbane.

În prima faza, odata cu intrarea în vigoare a acestei excepţii, de la 1 februarie 2017, primul dintre cei doi miniştri ai Mediului, Daniel Constantin, anunţa, pe 8 ianuarie, ca vor exista masuri compensatorii pentru industria auto dupa eliminarea timbrului de mediu, argumentând ca principala problema în acest sector nu este colectarea, ci cheltuirea fondurilor şi dezvoltarea de programe. Şi aceste afirmaţii au ramas la stadiul de declaraţii...

La rândul lor, reprezentanţii producatorilor şi importatorilor de automobile din România au înaintat ideea ca susţin introducerea unui sistem cumulativ de taxe, ca alternativa la eliminarea Timbrului de mediu, sistem care sa cuprinda atât taxarea la înmatricularea unui autovehicul, cât şi un impozit aplicat diferenţiat pentru maşinile noi şi cele rulate. Aceştia au atras atenţia, la momentul respectiv, ca eliminarea Timbrului de mediu va reprezenta o conjunctura nefavorabila pentru piaţa auto din România, iar volumul autovehiculelor rulate va creşte semnificativ.

Previziunile s-au adeverit, din pacate, iar România a revenit pe "fâşia" ţarilor în care rablele fac legea pe drumurile naţionale. Astfel, e suficient sa ne uitam pe statisticile oficiale şi sa constatam o avalanşa de maşini second hand în raport cu vânzarile şi înmatricularile de autovehicule noi.

Datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arata ca, în primele 11 luni din 2017, înmatricularile de autoturisme noi au crescut în România cu 14,64%, comparativ cu aceeaşi perioada din anul anterior, ajungând la 98.116 de unitaţi, însa în privinţa autoturismelor rulate se observa o cifra de aproape cinci ori mai mare, pâna la 474.487 de unitaţi, 426.000 de unitaţi, echivalentul unui salt de peste 71% raportat la intervalul de referinţa.

În tot acest iureş, Ministerul Mediului a decis înfiinţarea unui Grup de lucru care sa gândeasca un nou sistem de taxare a emisiilor poluante provenite de la autovehicule.

Daca în prima instanţa, în mandatul ministrului Daniel Constantin s-a vorbit despre introducerea unor taxe pe poluare în zonele aglomerate, bazat pe un sistem de stickere colorate, în funcţie de nivelul de poluare al autovehiculului, deunazi actualul ministru, Graţiela Gavrilescu, alaturi de preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Cornel Brezuica, au înaintat ideea taxarii autovehiculelor în funcţie de emisiile de CO2.

Preşedintele AFM a vorbit, recent, atât despre realizarea unui inventar al cantitaţilor de emisii generate de autovehiculele înmatriculate în 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016, cât şi despre identificarea a doua variante de aplicare a unei eventuale taxe, respectiv taxarea o singura data pe toata durata de viaţa a autovehiculului, fie o data pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

De asemenea, Graţiela Gavrilescu a precizat, în octombrie, ca maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 sau 4 ar putea fi taxate în funcţie de emisii, şi "cu siguranţa nu va fi o taxa sau un impozit'. "Luam în calcul trei criterii, respectiv capacitatea cilindrica pentru care deja se plateşte un impozit, dupa care luam norma de poluare a fiecarei maşini şi emisiile de CO2 pe care le produce fiecare maşina", a spus ministrul Mediului.

Recent, oficialul de la Mediu a punctat faptul ca o înlocuire a Timbrului de mediu ar putea avea loc în luna martie a anului viitor, înainte de aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), principiul va fi acelaşi, respectiv "Poluatorul plateşte!", iar amprenta de care se va ţine cont "trebuie sa fie neaparat carbonul ca emisie".

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusa pentru prima data la 1 ianuarie 2007, imediat dupa aderarea României la Uniunea Europeana. La acea vreme, taxa de prima înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrica a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificata, iar Guvernul a scazut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendata pâna la 31 decembrie 2012, iar persoanele care platisera deja urmau sa primeasca banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intra în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculata exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.

Timbrul de mediu pentru autovehicule este inclus în cele 102 taxe nefiscale care urmeaza sa fie eliminate de la 1 februarie.

În paralel, autoritaţile au definitivat modalitatea prin care şoferii îşi pot recupera pe cale administrativa taxele auto platite de-a lungul anilor, sub diverse forme. Estimarile arata ca valoarea restituirilor se ridica la 6,4 miliarde de euro.

Senatul a adoptat, pe data de 7 noiembrie, actul normativ referitor la restituirea taxei auto, clarificând cadrul legal pentru procedurile de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei de poluare pentru maşini şi a timbrului de mediu.

Proiectul de lege prevede şi termenele în care se restituie sumele stabilite prin hotarâri judecatoreşti definitive, atât în cazul taxelor, cât şi în cazul timbrului de mediu. Sumele stabilite prin hotarârile judecatoreşti se restituie de organele competente astfel: taxa speciala pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se restituie în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2018, iar timbrul de mediu se restituie de organele emitente ale acestora în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii, dar nu mai devreme de 1 septembrie 2018.

Sumele restituite vor conţine şi dobânda aferenta calculata pe baza sumei de restituit înmulţita cu numarul de zile aferent perioadei cuprinsa între data perceperii taxei/timbrului şi data restituirii efective şi cu nivelul dobânzii prevazut în Codul de procedura fiscala, respectiv de 0,02% pe zi.

Calitatea aerului, o problema de infringement
România ramâne şi în acest an sub procedura de infringement pe calitatea aerului, chiar daca este vorba numai despre doua oraşe - Iaşi şi Braşov. În aceste doua cazuri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, susţine ca "primarii celor doua oraşe nu doresc sa colaboreze cu Ministerul Mediului, astfel încât viaţa cetaţenilor din comunitaţile respective sa nu fie pusa în pericol".

Pe de alta parte, oficialul a solicitat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), la începutul lunii octombrie, sa scoata din infringement depozitul de deşeuri industriale periculoase de la Târnava (judeţul Sibiu), primul de acest fel din România care a fost închis, întrucât agentul economic şi-a îndeplinit toate obligaţiile de mediu.

Depozitul din comuna Târnava din nordul judeţului Sibiu a fost închis în luna august, dupa ce a fost folosit mai bine de 20 de ani, având deşeuri industriale periculoase. Închiderea depozitului a costat 300.000 de euro, fiind un amplasament de capacitate mica, de 100.000 de tone. Zona acestui depozit şi va fi monitorizata timp de 20 de ani, perioada în care se vor face analize ale solului şi ale pânzei freatice, potrivit reprezentantului societaţii care s-a ocupat de închiderea acestui depozit.

În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeana (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generarii de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Statisticile Asociaţiei Române a Compostului (ARC), în privinţa modului în care România se "comporta" cu deşeurile, arata ca, în prezent, la nivel naţional, se proceseaza prin compostare, 124.717 tone de deşeuri organice pe an, respective 8,7% din totalul capacitaţii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. De asemenea, 34,6% sunt instalaţii nefinalizate, în construcţie, iar restul de 54,9% reprezinta instalaţii de compostare recepţionate, dar care nu funcţioneaza.

În acelaşi timp, din datele oficiale prezentate, în decembrie, de catre ministrul Graţiela Gavrilescu reiese faptul ca, la ora actuala, "dintre cele 68 de proceduri de infringement (pe depozitele municipale şi industriale de deşeuri n.r.) pentru care România este trimisa şi la Curtea Europeana de Justiţie (...) mai avem decât 37 de rezolvat".

Succesul "Rabla" continua. Programul "Casa Verde", revigorat
Ajuns la cea de-a 13-a ediţie, programul guvernamental privind înnoirea parcului auto naţional - cunoscutul "Rabla" - a continuat sa aiba succesul din anii precedenţi.

În acest context, sesiunea din 2017, lansata în primavara, a beneficiat, pentru al doilea an consecutive, de extensia "Rabla Plus", destinata achiziţiei de maşini electrice 100% şi hybrid, şi de un buget în valoare de 180 milioane de lei, iar cel pentru "Rabla Plus" de 45 milioane de lei.

Ulterior, pe data de 11 octombrie, Guvernul a aprobat în şedinţa saptamânala suplimentarea cu 25 de milioane de lei a bugetului destinat Programului "Rabla Clasic" pentru persoane fizice, iar toate cele 3.800 de prime de casare suplimentare s-au epuizat cinci zile mai târziu, în numai 30 de minute, anunţa, la momentul respectiv, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

În urma demararii programului destinat achiziţionarii de autovehicule "verzi", evoluţia vânzarilor pe acest segment a cunoscut un salt spectaculos, raportat la cifrele din anul anterior. Astfel, din ianuarie şi pâna în octombrie, numarul autovehiculelor ecologice (hibride şi electrice 100%) noi vândute în România a ajuns la 2.074 de unitaţi, în creştere cu 148% faţa de aceeaşi perioada din anul anterior, releva statistica APIA. Din acest total, 296 sunt maşini electrice 100%, numarul acestora fiind mai mult decât dublu în comparaţie cu primele zece luni din anul 2016, când se vândusera 103 unitaţi.

Prin intermediul programului "Rabla Plus", valoarea ecotichetului acordat celor care vor sa-şi achiziţioneze un autovehicul nou 100% electric este, în acest an, de 10.000 de euro, iar pentru cele hibrid plug-in de 4.500 euro.

Pe de alta parte, ideile gândite la nivel guvernamental nu se opresc aici, iar Ministerul Mediului şi Ministerul Energiei au anunţat, în octombrie, ca pregatesc un program multianual de tip "Casa Verde" pentru comunitaţile izolate din România care nu au acces la infrastructura de alimentare cu energie electrica. Pâna la demararea efectiva a programului, va fi întocmit un studiu prin intermediul caruia sa fie identificate zonele care nu sunt înca alimentate cu energie electrica. Proiectul pe care Ministerul Energiei îl va scrie va beneficia de ajutorul dat de Administraţia Fondului pentru Mediu, împreuna cu unitaţile administrativ-teritoriale, astfel încât energia electrica şi apa calda sa fie un potenţial ajutor pentru familiile respective, care locuiesc mai ales în zonele montane şi deluroase, explica la vremea respectiva ministrul Energiei, Toma Petcu.

Conform datelor oficiale, citate de catre ministrul Energiei, la ora actuala, în România, în jur de 100.000 de locuinţe şi aproape 250.000 de cetaţeni nu au acces la infrastructura specifica pentru alimentarea cu energie electrica.

Cât priveşte programul tradiţional "Casa Verde", acesta a fost revigorat în 2017, iar cele mai noi date arata ca, la începutul lunii decembrie, AFM a aprobat 177 de contestaţii de contestaţii primite din partea persoanelor fizice în Programul privind instalarea sistemelor de încalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire, lista fiind disponibila pe site-ul instituţiei.

O noutate referitoare la derularea viitoare a programului a fost anunţata, recent, de catre ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Aceasta a precizat ca, începând cu viitoarea sesiune, o parte dintre documentele necesare accesarii finanţarii prin "Casa verde" se vor depune online, cum se procedeaza şi la programul "Rabla" sau "Rabla plus".

Gavrilescu a susţinut ca, la ora actuala, toate dosarele depuse în programul "Casa Verde" au fost analizate, iar 99% dintre acestea au fost şi aprobate.

Cotele de vânatoare la urşi
O tema care a ţinut capul de afiş la Ministerul Mediului a fost cea legata de populaţia de urşi din România. Astfel, ministerul de resort anunţa ca, pâna cel târziu în ianuarie 2018, planurile de management al speciilor de urs şi de lup urmeaza sa fie aprobate prin ordin al ministrului.

În privinţa cotei de intervenţie, Ministerul Mediului a aprobat înfiinţarea unui grup de lucru format din specialiştii cu atribuţii în domeniul carnivorele mari, dar şi din reprezentanţi ai instituţiilor statului.

Datele din cadrul Direcţiei de Biodiversitate din ministerul de resort arata ca judeţele cu cele mai mari probleme sunt: Covasna, Harghita, Mureş, Braşov, Argeş, Prahova, Dâmboviţa, şi Sibiu, Suceava.

Pe acelaşi subiect, ministrul Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, declara, în luna septembrie, ca susţine ca ordinul privind cota de intervenţie la carnivore mari nu prevede uciderea urşilor, ci relocarea acestora în zone unde nu exista populaţie de urs, şi nu exclude "exportul" animalelor, daca exista solicitari în acest sens.

În opinia oficialului de la Mediu, relocarea urşilor se va face cu ajutorul Direcţiei de Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului şi a Jandarmeriei Române în zone unde România nu mai deţine populaţie de urs.

Întrebata daca urşii pot fi "exportaţi" în alte ţari unde nu mai exista populaţie de urs de ani buni, şeful de la Mediu a precizat ca a avut o discuţie cu ambasadorii români pe acest subiect.

Pe de alta parte, oficialul a recunoscut faptul ca, la ora actuala, în România nu se cunoaşte numarul exact al populaţiei de urşi.

Toate aceste iniţiative au survenit ca urmare a faptului ca, zilnic, se primesc la minister sesizari de la populaţia care a suferit daune produse de ursul brun. De altfel, sute de persoane din judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş au protestat, la un moment dat, în faţa sediului Ministerului Mediului, nemulţumiţi de situaţia provocata de suprapopularea urşilor în padurile din aceste judeţe, aceştia susţinând ca, în astfel de condiţii, sunt puse în pericol vieţile oamenilor.

În prezent, printr-un proiect Life, este în curs de elaborare un plan de management al speciei urs. Planul va fi aprobat de Ministerul Mediului la începutul anului 2018 şi va putea susţine un program pe termen lung pentru menţinerea starii favorabile a speciei.

O statistica a Romsilva releva ca, în România, sunt între 6.500 şi 7.000 de urşi bruni, în timp ce în alte ţari europene aceasta specie nu mai exista.

Sursa: Agerpress