INTERVIU Klaus-Heiner Lehne (ECA): Una dintre problemele in utilizarea fondurilor europene este complexitatea; ar trebui sa fie mai bine tintite
Economie | Data Publicarii: 20-11-2018

Complexitatea si planificarea paralela se numara printre problemele intampinate in utilizarea fondurilor europene, care ar trebui sa fie mai bine tintite, a declarat, intr-un interviu pentru AGERPRES, presedintele Curtii Europene de Conturi, Klaus-Heiner Lehne. Acesta efectueaza o vizita oficiala in Romania, determinata de preluarea de catre tara noastra a presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, dar si pentru a discuta cu autoritatile despre noua strategie 2018-2020 a Curtii Europene de Conturi, in cadrul careia va fi modificata abordarea vis-a-vis de aspectele ce tin de audit. Oficialul european a subliniat ca a discutat cu autoritatile romane si despre urmatorul cadru financiar multianual (MFF), care trebuie sa fie mai flexibil, deoarece, intr-un proces politic pe sapte ani, exista intotdeauna lucruri care se intampla si care nu au fost prevazute, precum criza financiara si criza imigrantilor. De asemenea, reglementarile trebuie sa fie mai usor de inteles, mai practice, deseori sistemele fiind mult prea birocratice si mult prea complicate. Un al treilea aspect mentionat de Klaus-Heiner Lehne este acela ca MFF trebuie sa raspunda la toate "aceste noi chestiuni care au aparut", ca de exemplu Frontex, protectia frontierelor. Presedintele Curtii de Conturi Europene a vorbit in interviu si despre domeniile in care isi concentreaza activitatea institutia si a semnalat ca cybersecuritatea va deveni un domeniu din ce in ce mai important si ECA trebuie sa fie in masura sa faca un audit in acest domeniu.   Foto: (c) Radu TUTA / AGERPRES FOTO AGERPRES: Efectuati vizite in tarile care preiau presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene. Care sunt principalele obiective ale vizitei dumneavoastra in Romania? Klaus-Heiner Lehne: In primul rand este un obiectiv general, iar apoi este un obiectiv special. Motivul general este desigur faptul ca ne apropiem de momentul in care Romania va prelua presedintia rotativa a Consiliului UE si cred ca este o traditie buna ca institutiile UE, si noi suntem una dintre aceste institutii, sa intre in contact cu tarile care vor prelua presedintia inainte ca acestea sa preia mandatul. Acesta este unul dintre motivele pentru care ma aflu aici. Este ceva normal. In al doilea rand, am o problema speciala pe care vreau sa o discut cu autoritatile din tara care va prelua presedintia. Este vorba despre faptul ca avem o noua strategie 2018-2020 la Curtea de Conturi Europeana, in cadrul careia modificam putin abordarea noastra vis-a-vis de aspectele ce tin de audit. In trecut, principalul nostru "produs" era raportul anual, care se ocupa in principal de aspecte ce tin de conformitate (-compliance-). Aceasta pentru ca principalul rezultat al raportului anual era o asa numita rata estimata de eroare si aceasta era mai mult sau mai putin baza noastra pentru aprecierea profesionala asupra modului in care Comisia Europeana a gestionat bugetul. Am facut acest lucru prin verificari privind 1.000 de tranzactii la nivelul intregii Uniuni Europene si pe baza acestor verificari am realizat o analiza statistica matematica si, la final, am calculat o rata de eroare. Acesta este un proces foarte costisitor si care necesita foarte multe resurse. Aproximativ jumatate din resursele noastre au fost utilizate pentru acest gen de audit de conformitate. Este ceva unic. Nimeni altcineva in lume nu face ceva asemanator. Majoritatea celorlalte institutii de audit din lume, care au o sarcina similara, o fac in timp ce verifica sisteme, iar la final fac un fel de audit de atestare. Nu am facut acest lucru in trecut, pentru ca, atunci cand am inceput cu o declaratie de asigurare in 1994, datorita noilor reguli din Tratatul de la Maastricht, la final ne-am confruntat cu o situatie in bugetul UE in care marile domenii de cheltuieli aveau un grad de eroare de doua cifre. Era mai mult sau mai putin o situatie in care nu exista un management eficient al resurselor financiare ale UE. La acel moment una dintre consecinte a fost demisia comisiei conduse de Jacques Santer, din cauza numeroaselor scandaluri de coruptie. Dupa aceasta lucrurile s-au schimbat. A fost introdus un nou regulament financiar. Desigur noi ne-am facut auditul. Acum, daca ne uitam la ce s-a intamplat de-a lungul ultimilor 20 de ani, managementul financiar al UE s-a imbunatatit semnificativ. Pentru prima data, in ultimii doi ani, am putut emite un aviz cu rezerve si acum am ajuns la o rata estimata de eroare de 2,4%. Acum ne gandim ca, daca vrem sa facem si mai mult, acest lucru ar necesita teste suplimentare, audituri suplimentare, controale suplimentare si, la final, toate aceste activitati suplimentare trebuie sa fie proportionale. Dar nu vor fi proportionale. Trebuie sa utilizeze mult mai multe resurse pentru a avea putin mai mult succes. De aceea, este mult mai bine acum sa trecem la un audit de sistem, ceea ce inseamna verificarea functionarii sistemelor. Daca sistemele produc rezultate relevante, utile, de calitate ridicata, atunci le putem utiliza pentru o evaluare profesionista. Iar in domeniile in care credem ca nu este posibil acolo vom face in continuare verificarea tranzactiilor. Acest lucru ne ofera sansa de a reduce resursele pe care le utilizam de la aproximativ 50% pana la 25-30%, iar restul le putem utiliza pentru audituri de performanta suplimentare. Cand am devenit eu presedinte al Curtii de Conturi Europene faceam audituri de performanta in jurul a 20%, iar acum am ajuns deja la aproximativ 40%. Acest gen de audituri sunt mult mai interesante din punctul de vedere al partilor interesate. Pentru ca, desigur, este important daca o licitatie publica sau un contract de achizitii publice s-a derulat in mod corect. Dar intrebarea care este si mai importanta este daca aceasta investitie are sens? Exista cu adevarat un efect pozitiv al investitiei? Este terminalul construit la un aeroport cu adevarat utilizat de catre pasageri? A generat locuri de munca suplimentare? A avut loc cu adevarat o imbunatatire cuantificabila a infrastructurii? Acesta este genul de informatii pe care incercam sa le detectam si apoi sa le transmitem catre partile noastre interesate, care la randul lor pot sa utilizeze aceste informatii. Astfel eliberam resurse de care nu mai avem nevoie pe partea de conformitate. Facem in continuare conformitate, dar intr-un fel diferit, mult mai eficient si ne utilizam resursele mai mult in zona de performante si in directia de eficiente economice si in calitatea a cea ce s-a facut cu banii din fondurile europene. Si, desigur, trebuie sa explic acest lucru partilor interesate. In Parlamentul European este usor, pentru ca te duci la Strasbourg unde ai o intalnire cu principalii oameni din Parlamentul European si daca acestia te sprijina, totul este rezolvat. In cazul Consiliului European este mult mai dificil. Daca primesc o invitatie pentru a participa la o reuniune ECOFIN (Consiliul pentru Afaceri Economice si Financiare al Consiliului Uniunii Europene n.r) am 25 de minute pentru a discuta raportul anual cu ei, dar nu ai sansa de a explica. Trebuie sa explici acest lucru guvernelor si acesta este motivul pentru care presedintele Curtii de Conturi Europene trebuie sa faca un fel de turneu, sa mearga la principalele guverne pentru a da explicatii. Iar Guvernul Romaniei, avand in vedere ca este urmatorul care va prelua presedintia Consiliului UE, este unul dintre cele mai importante.   Foto: (c) Radu TUTA / AGERPRES FOTO AGERPRES: Ati avut mai multe intalniri cu o serie de oficiali din Romania. Care sunt concluziile in urma acestor intalniri? Klaus-Heiner Lehne: Am avut o intalnire cu ministrul de Finante, pe care il cunosc deja de la pregatirea ultimei reuniuni ECOFIN, si cred ca exista o relatie foarte buna intre noi. Sentimentul nostru este ca ne va sprijini in procesul nostru de reforma. Din partea noastra, l-am intrebat daca presedintia romana are intrebari cu privire la chestiuni de audit pentru care trebuie sa oferim opinii, de exemplu cu privire la procesul privind urmatorul cadru financiar multianual (MFF). Pentru noi ar fi o placere sa facem acest lucru. Astfel ne pot pune intrebari si noi ne vom gandi la ele. AGERPRES: In perioada in care Romania va detine presedintia Consiliului UE ar trebui creionat urmatorul cadru financiar multianual (MFF). Care ar fi, din punctul dumneavoastra de vedere, principalele aspecte care ar trebui avute in vedere? Klaus-Heiner Lehne: M-as concentra pe trei aspecte. Primul este ca noul cadru financiar multianual trebuie sa fie mult mai flexibil decat cel vechi. Flexibilitatea este un aspect important. De ce? In trecut, daca va uitati la vechiul MFF si la cele de dinainte, erau mai mult sau mai putin fixe. Intr-un dublu sens. Principalele domenii de cheltuieli erau fixe, in sensul ca aveai anvelope nationale pe care nu le puteai misca in interiorul bugetelor nationale. In al doilea rand, aveam problema ca erau fixe in interiorul diferitelor capitole, astfel ca puteai cheltui banii pentru agricultura numai pentru agricultura, iar banii de pescuit numai pentru pescuit. Problema este ca, daca ai o planificare pe o perioada de sapte ani, acest lucru nu va functiona niciodata in proportie de 100%. Intr-un proces politic pe sapte ani exista intotdeauna lucruri care se intampla si pe care nu le-ai prevazut: criza financiara si criza imigrantilor sunt doar doua exemple pe care as dori sa le mentionez. In mod normal, atunci cand se intampla ceva de genul criza migrantilor dupa aceea Comisia Europeana, pentru ca exista o cerere din partea unui stat membru pentru a aborda aceasta problema, incearca sa gaseasca bani. Dar nu gaseste banii in interiorul bugetului UE. Chiar daca banii nu sunt cheltuiti, nu ii poate gasi pentru simplul motiv ca totul este fix. Si nu poti lua bani din alte sectoare pentru a-i utiliza pentru noi scopuri. Rezultatul este ca de foarte multe ori sunt gasite sume mici de bani, iar diferenta vine de la statele membre sau sunt create de undeva. Iar acest lucru produce un fel de "galaxie de bugete" iar aceste bugete inconjuratoare, din jurul bugetului obisnuit al UE, nu sunt transparente, nu sunt auditate cu adevarat, nu sunt controlate, nici de Parlamentul European si nici de parlamentele nationale si aceasta nu este o politica buna. De aceea, noi credem ca, pe termen lung, ar trebui sa integram toate aceste structuri satelit in bugetul principal UE si, desigur, ar trebui sa evitam ca acest lucru sa devina necesar printr-o flexibilitate mai mare in interiorul structurii. Acesta este primul punct. Al doilea punct este sa faca reglementarile mai usor de inteles, mai practice. Deseori sistemele sunt mult prea birocratice si mult prea complicate. Acest lucru se datoreaza faptului ca toti cei care fac parte din Parlament sau din Consiliu vor sa ofere cat mai putina flexibilitate pentru cei care iau deciziile finale. Cred ca putin mai multa incredere in relatiile cu cei care iau deciziile final ar fi foarte utila. Pentru ca aceasta ofera flexibilitate suplimentara, precum si oportunitatea de a avea reguli care sunt usor de inteles. Exista o explicatie simpla. Regulile foarte complicate produc mai multe erori. Regulile mai putin complicate produc mai putine erori. Din punctul de vedere al unui auditor, regulile ar trebui sa fie bune, flexibile si sa includa oportunitatea de a fi interpretate, sa devina practice si ar trebui sa fie usor de inteles. Cred ca acesta este al doilea cel mai important lucru. Al treilea lucru este sa raspunda la toate aceste noi chestiuni care au aparut. De exemplu, este foarte clar ca avem noi sarcini: Frontex, protectia frontierelor. Acestea trebuie finantate cumva. Si, desigur, acest lucru este posibil doar cu bugetul actual, poate cu o mica majorare, dar la final nu va fi o majorare semnificativa. Cel mai probabil, in interiorul marilor domenii, trebuie sa iei bani si sa ii muti in directia noilor sarcini. Aceasta inseamna, de asemenea, ca banii ramasi in interiorul marilor domenii trebuie sa fie cheltuiti mult mai concentrat, trebuie sa aiba acelasi efect. Trebuie sa fie mult mai bine tintiti, sa produca valoare adaugata europeana si acest lucru este crucial pentru noua structura a MFF.   Foto: (c) Radu TUTA / AGERPRES FOTO AGERPRES: Care sunt cele mai importante domenii in care Curtea de Conturi Europeana isi concentreaza auditurile? Klaus-Heiner Lehne: Cred ca am modificat putin atitudinea clasica. In trecut urmaream banii din principalele domenii de cheltuieli. In consecinta erau vizate agricultura si fondurile structurale. Acestea sunt in continuare foarte importante. Dar, din nou, in ultimii sapte ani Uniunea Europeana s-a schimbat. Acum facem foarte multe in domeniul politicilor de mediu. Uniunea Europeana face foarte multe in domeniul politicilor de mediu. Uniunea Europeana face din ce in ce mai multe lucruri in domeniul statului de drept. Uniunea Europeana face foarte multe lucruri in domeniul migratiei, Uniunea Europeana face mult mai mult decat in trecut pentru sprijinirea tarilor din vecinatate. In plus, a fost si criza financiara astfel ca acum Uniunea Europeana are noi competente, de exemplu supervizarea bancilor si alte domenii. Ceea ce am facut noi este sa schimbam competenta Camerelor noastre. Noi operam ca o Curte de justitie. Avem Camere care se ocupa de chestiuni specifice. De exemplu, Camera numarul patru se ocupa in principal cu toate aspectele ce tin de serviciile financiare, de piata interna si lucruri de genul acesta. Acestea nu au atat de mult legatura cu banii care sunt cheltuiti direct de UE, dar este extrem de important pentru simplul fapt ca, daca se intampla ceva rau in acest domeniu, devine extrem de costisitor pentru contribuabili. Acesta este un domeniu in care facem mult mai mult, auditam Banca Centrala Europeana, auditam Mecanismul Unic de Supraveghere (SSM), foarte multe structuri care au fost create dupa criza financiara. Un alt aspect este aceasta problema a migratiei, politica de vecinatate, statul de drept. Cea de-a treia Camera, care in trecut se ocupa in principal de politica externa, de fondul de dezvoltare, se ocupa acum de aceste aspecte. Iar acest lucru devine din ce in ce mai important pentru ca una dintre experientele prin care am trecut este ca migratia poate fi foarte costisitoare si am putea sa ne confruntam cu foarte multe consecinte. De aceea, cu politicile acestea, cred ca banii care sunt cheltuiti acolo trebuie, de asemenea, controlati. Vor fi si alte lucruri pe care va trebui sa le auditam. De exemplu, pentru prima data UE incepe sa cheltuiasca sume consistente in domeniul apararii, si este probabil ca vom avea unele activitati de genul achizitii publice in domeniul apararii. Sau vom avea o anumita coordonare in domeniul securitatii externe. Aceasta este o sarcina noua pentru noi, care va fi facuta tot in cadrul Camerei numarul trei pentru ca politica de securitate este legata de politica externa. Cybersecuritatea va deveni un domeniu din ce in ce mai important si trebuie sa fim in masura sa facem un audit in acest domeniu. Exista foarte multe puncte in care trebuie sa gasim tintele care sunt relevante pentru viitor si trebuie sa pregatim institutia pentru a putea face aceste lucruri. Poti face un audit in domeniul cybersecuritatii doar daca ai oameni care se pricep la acest lucru, poti face un audit asupra supervizarii bancilor doar daca ai pe cineva care a mai facut acest lucru. Poti sa faci un audit in domeniul apararii doar daca ai pe cineva care a facut anterior un audit similar. De exemplu, exista experienta solida la nivelul institutiilor nationale de audit. Ele au facut audit in domeniul apararii de peste o suta de ani. Dar noi nu am facut acest lucru si de acea incercam sa facem schimb de experienta. In alte domenii putem sa ii sprijinim noi pe ei si ne asteptam la randul nostru la un schimb de personal, sau ceva de genul acesta, sa obtinem experienta din partea lor. AGERPRES: Care sunt cele mai mari probleme identificate la nivelul Uniunii Europene in privinta utilizarii fondurilor europene? Klaus-Heiner Lehne: Una dintre probleme este complexitatea. Sa avem mai putina complexitate ar fi mult mai usor. De asemenea, in domeniul fondurilor structurale, avem in continuare un grad de eroare mult mai mare decat cel pe care il gasim in mod normal in agricultura, pentru ca in agricultura modul in care sunt cheltuiti banii este mult mai usor, sunt mai multe sume forfetare. In alte zone, in care ai proiecte si trebuie calculate riscurile sa existe o eroare, sunt mult mai mari si de acea problema regulilor complicate joaca un anumit rol. Apoi este problema planificarii paralele. Uneori este ceva corect, dar UE face acest lucru in cazul proiectelor mari. Acestea sunt importante si ar trebui finantate. De exemplu, daca te uiti la proiectul tunelului feroviar Brenner, in Austria, gratie fondurilor de la UE se intampla foarte multe lucruri, dar daca te duci spre sud, in Italia, si spre nord, in Bavaria, vezi ca sinele de cale ferata care vor face legatura nu sunt construite si vezi ca acest gen de planificare transeuropeana nu prea functioneaza. Aici eu cred ca o coordonare intre statele membre, precum si rolul de coordonare al Comisiei, trebuie sa fie mai puternice decat in trecut. Acestea cred eu ca sunt cele doua aspecte care sunt foarte importante. In agricultura noi vedem deseori o contradictie intre modalitatea clasica de finantare a marilor intreprinderi agricole si interesele de mediu pe de alta parte. Vedem ca exista fonduri pentru sprijinirea dezvoltarii mediului, dar sunt in contradictie cu modul in care finantam politicile din domeniul agriculturii traditionale. In concluzie, mai sunt multe de facut.   Foto: (c) Radu TUTA / AGERPRES FOTO AGERPRES: Cum poate fi imbunatatita utilizarea fondurilor europene? Klaus-Heiner Lehne: Ar trebui sa fie mai bine tintite. Planificarea aspectelor paralele ar trebui sa fie imbunatatita in mod semnificativ. Si, desigur, banii ar trebui sa fie cheltuiti intr-un stadiu mai devreme. De exemplu, una dintre problemele cheie pe care le-am abordat in ultimul raport anual este aceasta problema simpla a asa-numitelor "RAL", (-angajamente restante-), respectiv banii care sunt prevazuti in buget dar nu sunt cheltuiti pentru ca proiectul nu a evoluat in acea directie. Aceasta problema nu ar trebui sa devina din ce in ce mai mare. De fapt, este de doua ori mai mare decat bugetul obisnuit. Aceasta arata ca statele membre au o capacitate de absorbtie inca mult prea mica. Si acest lucru are de a face cu multe fapte. Unele privesc cofinantarea, altele privesc lipsa planificarii, dificultati de planificare si lucruri de acest gen. Aceasta este o zona unde eu cred ca UE ar trebui sa faca progrese pentru ca este un aspect sa ai banii in buget, dar sa ii transpui in actiuni concrete este un alt aspect iar, la final, acest aspect este probabil mai important decat primul.   AGERPRES: Cum ar putea Romania sa utilizeze intr-un mod mai eficient fondurile europene? Klaus-Heiner Lehne: In cursul diminetii am avut o discutie interesanta cu presedintele Curtii de Conturi a Romaniei si el a spus ca printre motive se afla problemele care exista la nivelul planificarii. Apropo, aceasta problema exista in multe alte state membre. Deseori planificarea nu functioneaza pentru ca ai interese individuale care actioneaza impotriva interesului colectiv si probabil trebuie sa gasesti echilibrul corect. Daca exista un interes comun covarsitor, atunci interesul comun dobandeste prioritate si atunci poti sa pui la punct planurile si poti sa urgentezi faza de planificare. Astfel la un anumit moment sa ai proiectul intr-o faza in care poti sa incepi cu adevarat faza de constructie.

Sursa: Agerpress