Seful mediului din UE vrea sa impuna un pret pentru apa
Data publicarii: 19-07-2007 | EconomieApa, care devine o marfa rara, ar trebui sa aiba un statut similar celui al resurselor energetice, cum ar fi petrolul, gazele naturale si energia electrica, a spus miercuri comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas, potrivit Reuters. "Cat costa o picatura de apa?", a fost intrebarea pusa de catre seful Uniunii Europene pe probleme de mediu, care intentioneaza sa puna un pret pe apa, in cadrul strategiei de pregatire pentru posibile situatii de seceta, generate de schimbarea climatica.
Dimas a spus ca vrea sa "conduca Uniunea Europeana inspre o economie eficienta din punctul de vedere al consumului si al economisirii de apa", prin invocarea unui principiu de "plati la utilizator" pana in 2010.
"Principiul platii la utilizator trebuie sa devina regula, indiferent daca apa provine de la un robinet, dintr-un rau sau din rezervele de apa freatica. Prin urmare programele obligatorii de masuratori sunt esentiale", se spune in schita documentului citat de Reuters.
Statisticile Uniunii Europene arata ca in ultimii 30 de ani cazurile de seceta au devenit mai numeroase si mai intense, iar costul lor pentru UE se ridica la cel putin 100 miliarde euro (138 miliarde dolari) in aceasta perioada.
Seceta din 2003 a afectat peste 100 milioane de oameni si aproximativ o treime din terenul agricol al Uniunii Europene si a costat aproximativ 8,7 miliarde euro.
"Accesul la apa in cantitati suficiente este fundamental pentru vietile zilnice ale oamenilor si pentru multe activitati economice. Impactul major al raritatii resurselor acvatice si al secetelor ne asteptam sa fie inrautatit de modificarile climatice", a spus Dimas.
Aproximativ 20% din apa folosita este irosita in fiecare an in Uniunea Europeana, iar acest procent s-ar putea dubla in urmatorii ani, potrivit Comisiei Europene.
Schita prezentata miercuri sustine ideea impunerii unui pret pentru apa si estimeaza ca o astfel de decizie ar fi benefica economiei UE. Sistemul de fixare a preturilor prevede stimulente pentru consumatorii si afacerile care economisesc apa.
Unele dintre propuneri includ instalarea de dispozitive de economisire a apei pe robinete, dusuri si toalete, proiectarea si constructia imobilelor astfel incat acestea sa fie economice din punctul de vedere al consumului de apa, amenzi pentru scurgeri excesive si o noua eticheta a Uniunii Europene care sa sustina produsele si dispozitivele eficiente si prietenoase din punctul de vedere al consumului de apa.
Unele dintre tarile Uniunii Europene taxeaza consumul de apa si pentru oameni si pentru companii, iar altele au introdus scheme speciale.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- PIB-ul Romaniei a crescut cu 2,1% in trimestrul III fata de trimestrul anterior, dar ramane in scadere pe ansamblul anului
- Allianz raporteaza un profit operational record de 14,1 miliarde de euro in primele noua luni din 2026
- BT a procesat un record de 12 milioane de tranzactii in ziua de Black Friday
- Vanzarea bunurilor personale online: cand devine activitate economica si ce implicatii fiscale apar
- 5 factori care pot face diferenta intre un exit bun si unul exceptional, potrivit Deloitte Romania
- XTB raporteaza un profit net in crestere cu 295% in trimestrul trei, pe fondul unui aflux record de clienti noi
- Romania a depasit 5 milioane de metri patrati de retail modern, dar ramane sub media regionala
- Romania a platit aproape un miliard de euro pentru plasticul nereciclat in mai putin de cinci ani
- Studiu: Aproape o treime dintre romani ignora riscurile financiare legate de locuinta
- Comisia Europeana si ANAF intensifica atentia asupra taxarii persoanelor cu averi mari
- Sapte din zece companii din Romania nu sunt pregatite pentru controalele fiscale digitale
- Aproape 55% dintre angajatii romani se simt obositi sau suprasolicitati saptamanal
- Piata industriala si logistica a incetinit cu 30% in primele noua luni, dupa anul record 2025
- 15.000 de clienti ING Bank Romania au deschis cont prin platforma de investitii ING Invest
- Activele fondurilor de pensii private au urcat la 246,2 miliarde de lei, in crestere de 39%