Curs oficial BNR

28.03.2017
  • 1 EUR Variatie: 0.00144.5514 RON
  • 1 USD Variatie: 0.00424.1912 RON
  • 1 CHF Variatie: 0.0006999999999994.2536 RON
  • 1 GBP Variatie: -0.00235.2663 RON
  • 1 gr. aurVariatie: -0.4623168.8541 RON

Economistii au gasit solutia anti-saracieData publicarii: 10-09-2007 | International (RSS)

  •  Print   | 
  • Trimite prin Y!M
  • Bookmark & Share

Cercetatorii americani sustin ca au gasit solutia pentru a scoate din stagnare tarile sarace si in curs de dezvoltare, noteaza Cotidianul. O echipa de specialisti din Statele Unite a realizat recent o cercetare prin care propune o noua maniera de abordare a dezvoltarii economice, scrie "Science News". Fizicienii Cesar Hidalgo si Laszlo Barabasi, de la Universitatea Notre Dame, alaturi de economistii Bailey Klinger si Ricardo Hausmann, de la Universitatea Harvard, au construit o retea a relationarii intre produse care formeaza ceea ce ei numesc "spatiul produsului": ei au dorit sa afle care sint cauzele pentru care unele economii se bazeaza indeosebi pe produse manufacturiere, in timp ce altele produc lucruri extrem de sofisticate.

Economiile statelor sarace sau ale celor aflate in curs de dezvoltare depind adesea, aproape exclusiv, de un singur produs. Cafeaua si cheresteaua sint doar doua dintre exemple. Rezultatele studiului arata cum tipurile de produse pe care le fabrica si le exporta o tara determina probabilitatea ca acea tara sa dezvolte produse mult mai competitive.

In mod traditional, economistii incearca sa lege expansiunea economica a unei tari de "factorii de productie", cum sint infrastructura de transport si accesibilitatea la locurile calificate sau necalificate de munca, declara Hausmann pentru "Science News". De exemplu, il completeaza Bailey Klinger, teoriile economice conventionale prezic ca o tara care are capacitatea de a face cipuri ar trebui sa fie competitiva si in alte industrii care necesita personal calificat, cum e constructia de automobile. Dar, cind cei doi economisti s-au uitat la datele concrete, au observat ca o astfel de corelatie este foarte greu de demonstrat. Numeroase tari care exporta cipuri nu exporta si masini si viceversa. Constructia de masini presupune o infrastructura si abilitati foarte diferite de cele necesare pentru productia de cipuri, puncteaza cercetatorii citati de publicatia americana.

Cei doi spun ca nu pot fi emise predictii economice precum cele de mai sus. De exemplu, comerciantii de peste au adeseori succes si in exportul de alte produse proaspete. E logic, spun Hausmann si Klinger, atit timp cit ambele activitati presupun infrastructuri similare - drumuri bune, porturi cu congelatoare in care poate fi depozitata marfa si birocratii care sint capabile sa monitorizeze starea produselor.

"As putea spune ca asta se intimpla cind un venezuelan (Ricardo Hausmann), un canadian (Bailey Klinger), un maghiar din Romania (Laszlo Barabasi) si un chilian (eu) se intilnesc la Cambridge, Massachusetts", glumeste Hidalgo pentru PhysOrg.com vorbind despre factorii care i-au motivat pe cei patru cercetatori. Pentru a-si imbunatati perspectiva asupra legaturilor economice, Hausmann si Klinger au dezvoltat o noua notiune care defineste proximitatea produselor.

Analizind date globale despre un numar urias de categorii de bunuri, cei doi economisti au calculat, pentru fiecare pereche de categorii, masura in care, daca o tara are succes in exportarea unui produs, va avea succes si in exportul celuilalt produs. Cind probabilitatea este mare, toate aceste perechi de produse au o "distanta" mica intre ele. Cind probabilitatea este mica, produsele sint indepartate unele de altele.

Hausmann si Klinger au realizat un tabel cu distanta dintre fiecare pereche din 775 de tipuri de bunuri, apoi au apelat la Albert-Laszlo Barabasi, fizician de la Universitatea Notre Dame din Indiana, pentru a da o forma datelor. Reteaua astfel obtinuta constituie de fapt o harta a exporturilor mondiale: in mijlocul retelei se afla un "continent" urias de produse strins legate intre ele. Acestea includ majoritatea produselor industriale, de la utilaje si otel pina la chimicale. Articolele de imbracaminte, textilele si electronicele isi formeaza propriile manunchiuri mai mici. Mai departe, aproape izolate si aflate la periferia retelei, sint produse precum petrolul, mineralele, cerealele si cafeaua.

Rumegind informatii pentru doua decenii, echipa a aratat ca tarile care s-au extins in noi industrii au facut acest lucru pasind dintr-un nod intr-altul direct legat de el.

Integral in Cotidianul

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Cele mai citite stiri