Romanii renunta greu la mancare pentru servicii

Ponderea cheltuielilor cu alimentele in totalul veniturilor romanilor se mentine ridicata. Chiar daca am coborat de undeva de la 60% la inceputul mileniului trei undeva la 38% in 2005, totusi suntem departe de media UE. In acest context au de suferit serviciile, concetatenii nostri cheltuind pentru acestea doar 17% din totalul veniturilor. "Noi cheltuim pe servicii doar 17%, ceea ce este foarte putin", a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului. El a aratat ca in tarile dezvoltate serviciile au o contributie cuprinsa intre 60% si 80% la PIB, in timp ce "noi de o scurta vreme am reusit putin peste 50%".

Tabloul inflatiei, care cuprinde trei ecrane, respectiv dinamica marfurilor alimentare, a celor nealimentare si dinamica serviciilor, totalizeaza 10.000 de puncte. Din acestea, segmentul marfurilor alimentare cumuleaza 3.800 de puncte, ceea ce inseamna ca romanii cheltuiesc 38% din venituri pe alimente.

"Nivelul cheltuielilor pentru mancare este foarte ridicat avand in vedere ca o definitie americana a saraciei spune ca o familie este saraca daca cheltuieste mai mult de o treime din venituri pe alimente", a spus Vasilescu. "Bulgarii, care traiesc la sud de Dunare, unde e mai cald, au reusit sa transfere o pondere importanta de la mancare la servicii si sunt cu mult inaintea noastra la acest capitol. Noi am reusit sa transferam din tabloul marfurilor alimentare in tabloul marfurilor nealimentare, unde o mare parte din cheltuieli sunt destinate intretinerii locuintei", a explicat Vasilescu.

Mai mult, o pondere importanta din cheltuielile care au fost transferate de la alimente s-au indreptat catre cheltuielile pentru caldura, energie electrica, apa si gaze. Pentru calculul inflatiei, Romania stabileste ponderile in tablou pe baza cercetarilor realizate in 2005, in timp ce Bulgaria ia in calcul cercetarile din 2006.

Curentul