Jobul ii tine pe angajatii romani departe de familie si prieteni

Angajatii romani, cu precadere cei care lucreaza in domeniul comertului, petrec o parte semnificativa din viata lor la serviciu, in detrimentul vietii de familie, noteaza Adevarul. Aceasta schimbare a comportamentului a dus la instalarea fenomenului denumit de specialisti "dependenta de munca".

Tendinta de "workaholism" pe care o au angajatii creste pe masura ce numarul salariatilor dintr-o companie este mai mare, justificarea constand in dorinta initiala a acestora de a se remarca si de a incerca, pe baza muncii lor si a rezultatelor obtinute, sa se diferentieze de ceilalti si sa urce pe scara ierarhica a companiilor din care fac parte.

Sfaturi pentru workaholici

"Dependenta de munca" are la baza o serie de motive care determina aparitia sa, pornind de la aspecte ce tin de dorinta de promovare, in speta consolidarea unei imagini mai bune in fata celor din jur, in special a superiorilor sau a familiei, dar si pentru castigarea unor venituri substantiale sau chiar din cauza unor carente afective: persoana se implica exagerat in activitatea de la locul de munca pentru a uita de problemele personale pe care le are in viata privata sau doar pentru a primi atentia si aprecierea celor din jur.

Fisa de post, incarcata excesiv

Potrivit studiului "Balanta Work-Life", realizat de echipa HR Romania-www.hr-romania.ro-, cei care obisnuiesc sa lucreze peste program - 60,44% - au ca justificare principala volumul prea mare de munca pe care il au de realizat.

Acest lucru se produce din cauza incarcarii excesive a fisei de post, lucru ce ar trebui monitorizat de catre cei care lucreaza in departamentele de resurse umane. In plus, 56, 59% din cei chestionati petrec foarte mult timp la birou din cauza unei proaste organizari a timpului.

"Depasirea numarului de ore reglementat se justifica si printr-un management al timpului deficitar, din cauza caruia foarte multe activitati sunt lasate spre sfarsitul perioadei de lucru, impingandu-se astfel la maximum deadline-urile", se arata in studiul realizat de echipa HR Romania. Un procent mai mic de 2,2% isi justifica orele prelungite la locul de munca prin faptul ca primesc comision la vanzare sau pentru ca este vorba de propria firma.

Mai mult decat atat, perioada de timp ramasa pentru familie se micsoreaza si din cauza orelor petrecute in trafic, pe drumul dinspre birou spre casa si invers. Astfel, majoritatea repondentilor petrec la locul de munca, in medie, incluzand si orele in afara programului de lucru, aproximativ 50-60 de ore/saptamana si o ora pe drumul spre casa. "In urma raspunsurilor oferite am constatat faptul ca 59,57% din cei intervievati petrec intre 20 si 50 de ore saptamanal alaturi de familie, si doar 0,45% nu aloca pe saptamana decat o singura ora timpului alaturi de cei dragi", sustin reprezentantii HR Romania.

Stresul a pus stapanire pe angajati

Desi sunt absorbiti cu totul de activitatea profesionala, cei implicati direct isi dau seama ca balanta inclina tot mai mult spre work decat spre viata privata. Astfel, aparitia unui dezechilibru puternic al balantei work-life este sesizat de catre un procent de 30,57%, in timp ce restul percepe efectele acestuia numai in anumite perioade de timp. Motivul principal este acelasi, si anume o gestionare defectuoasa a timpului sau programului de lucru. In unele cazuri, acest dezechilibru se instaleaza in momentul in care se doreste o schimbare in cariera, fie prin ocuparea unei alte pozitii (ceea ce presupune un efort mai mare din partea angajatului pentru a se acomoda cu noile cerinte), fie prin consolidarea pozitiei (prin obtinerea de rezultate bune si intr-un timp scurt).

In aceste perioade, angajatii dornici de succes isi neglijeaza viata privata in favoarea celei profesionale. Printre primele semnale de alarma care apar atunci cand o persoana are tendinta spre sau chiar manifesta un comportament de tip workaholic este instalarea stresului si slabirea treptata a starii de sanatate. Doar 6,55% din repondenti sustin faptul ca se simt relaxati dupa ce isi incheie programul de lucru. Procentul cel mai mare, de 74,24%, se simt afectati de stres, in functie de anumiti factori, iar 19,21% sunt stresati tot timpul.

Efectele se resimt imediat in starea de sanatate, 36,17% din cei care se simt in permanenta stresati au suferit in ultimul an de o boala grava cauzata de nivelul ridicat de stres. Surprinzator a fost rezultatul obtinut din partea celor care se simt stresati in functie de anumiti factori: 97,23% din acestia s-au confruntat cu cel putin o boala provocata de stres in ultimul an.

Mai grav este ca desi problemele de sanatate apar din cauza stresului de la locul de munca, companiile direct interesate de mentinerea angajatilor la un nivel de performanta nu se implica in ajutorarea acestora. Doar 16,22% din cazuri au primit suport din partea celor din compania pentru care lucreaza. Managerul general a fost cel care s-a implicat cel mai des in rezolvarea problemei.

Acest aspect este valabil insa numai in companiile cu un numar mai mic de angajati, fapt ce le permite directorilor accesul mult mai usor si rapid la aflarea informatiilor legate de starea de sanatate a angajatilor lor. Managerii departamentelor de resurse umane, precum si sefii directi, sunt atenti la problemele de sanatate ale angajatilor, respectiv subordonatilor, in companiile cu un numar mai mare 250 de angajati. Insa si in aceste situatii, semnalarea cazurilor de implicare activa a fost una redusa.

Integral in Adevarul