Bolile profesionale se fac peste program

Data publicarii: 01-02-2008 | HR/Cariere

Unul din zece angajati romani da semne de depresie, iar tendinta e in crestere, noteaza Cotidianul. Workaholismul, epuizarea psihica sau atacurile de panica intregesc tabloul patologiilor nascute din presiunile tot mai mari de la serviciu. Mai putin vizibile, suferintele sufletesti de la job fac gauri serioase in punga patronilor, care se insala cu gindul ca angajatii lor sint din otel.

Scandalul din jurul mortii Ralucai Stroescu, auditor la compania Ernst & Young, s-a stins iute, dupa citeva zile de "dezvaluiri" pe surse si tiruri jurnalistice contra neglijentei firmei sau a doctorilor care au consultat-o. Tragedia petrecuta in primavara trecuta a lasat in urma ei doua certitudini. Dupa trei saptamini de analize, Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" a raportat cauza decesului: slabire accentuata, care a condus la probleme cardiace si la degradarea tesuturilor organelor interne. Nimic despre stres sau epuizare la locul de munca.

Pe de alta parte, Inspectia Muncii a amendat compania de audit cu 35.000 de lei pentru nerespectarea legislatiei privind orele suplimentare si perioada de repaus de doua zile de munca. Cu asta, dezbaterile au luat sfirsit, fara sa lase vreo urma in legislatia muncii sau in cultura organizationala de la noi. Tot in 2007 am mai aflat ca, alaturi de bulgari si cehi, petrecem cel mai mult timp la job. Media saptaminala este de 41,3 ore, in vreme ce francezii sau olandezii stau la serviciu doar 39 de ore pe saptamina, potrivit unui studiu Eurostat.

Regimul stresant de lucru, orele suplimentare neplatite si weekendurile pierdute nu costa doar sanatatea psihica si somatica a angajatilor, dar si companiile. "Stresul ocupational inseamna pentru Statele Unite pierderi anuale de miliarde de dolari, dintre care 60 se duc numai pentru asistenta medicala acordata persoanelor care au reactionat intr-un fel sau altul la prezenta stresului ocupational", aminteste psihologul Horia Pitariu, profesor la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj.

In fata acestei probleme, managerii si patronii apeleaza la solutii transante: concedierea oamenilor-problema si filtrarea riguroasa doar a angajatilor facuti din fier. Numai ca acest calcul nu tine, depresia cauzata de stresul ocupational putind interveni oricind. "Patronii ar trebui sa stie ca nu exista protectie absoluta la depresie. Ajunge sa ne gindim ca 40% dintre persoanele de pe strada vor avea un astfel de episod in timpul vietii lor", explica doctorul psihiatru Dan Ghenea, de la Centrul National de Sanatate Mintala.

Psihiatrul este coautorul unui studiu realizat cu patru ani in urma intr-o intreprindere industriala autohtona cu 2.000 de angajati. Chestionarele au scos la iveala ca 10% dintre angajati, majoritatea pina in 30 de ani, prezentau cel putin simptome usoare de depresie, iar 4% obtinusera un scor corespunzator unei depresii severe. Ceea ce se traduce in pierderi serioase in buzunarul patronului. "Tineti cont ca incidenta depresiei la nivelul populatiei este de 5%, ca o persoana depresiva are un randament de 75% si ca apar si pierderi colaterale, pentru ca in unele sarcini angajatul e inlocuit de alti colegi", atrage atentia dr. Ghenea. De aceea, spune el, "investitia in sanatatea mintala a angajatilor nu este o cheltuiala, ci o sursa de profit".

Integral in Cotidianul

Ultimele stiri pe BankNews.ro: