Depozitele bancare, o alegere paguboasa in fentarea inflatiei

Dobanzile oferite de catre banci ii scot pe minus pe cei care vor sa-si puna economiile la adapost, noteaza Adevarul. La credite da, la depozite ba. Asa s-ar putea caracteriza relatia institutie bancara-client in ceea ce priveste adaptarea dobanzilor la conditiile de pe piata. Ultimul raport KTD Global arata faptul ca bonificatiile pentru depozitele in lei nu s-au modificat semnificativ in ultima perioada.

In schimb, cele la credite au inceput deja sa creasca, analistii sustinand ca majorarea dobanzilor, in conditiile actuale de pe piata, este inevitabila.

In prezent, randamentul mediu pentru un depozit clasic constituit pe 12 luni la o banca din tara este de 6,84%. Dupa scaderea impozitului pe dobanda si a comisioanelor bancare si a ratei inflatiei, clientul sesizeaza, adesea, ca nu ramane cu nimic.

Cu alte cuvinte, randamentul real este unul negativ, adica dobanda platita de banca nu ofera protectie impotriva inflatiei. Bancile pot scoate profituri frumusele in aceasta perioada, colectand bani de la populatie, sub forma de depozite, pe care ii plaseaza la BNR sau Ministerul Finantelor la dobanzi mult mai mari. Pana saptamana trecuta, Banca Nationala a sterilizat aproape zilnic excesul de lichiditate, bani atrasi de la banci, la o dobanda de 8%.

Oficialii Bancii Nationale a Romaniei au hotarat, ieri, majorarea dobanzii-cheie la 9%, ceea ce inseamna ca, in conditiile in care dobanzile platite de banci nu cresc, profiturile acestora ar putea sa creasca si mai mult.

Profituri pe seama economiilor romanilor

O alta solutie avantajoasa aflata la indemana bancilor este aceea de a achizitiona titluri de stat, cu scadenta la 364 de zile, pentru care Ministerul Finantelor si Economiei plateste o bonificatie de 9,29%. Iulian Panait, pre­sedintele KTD Global, explica: "In determinarea valorii de 6,84% am avut in vedere 18 banci care activeaza pe piata romaneasca si depozitele clasice, cu scadenta la 12 luni, pe care acestea le ofera.

Faptul ca dobanzile la depozite sunt atat de mici este cauzat de o conjunctura de moment si nu este prima oara cand apare o astfel de situatie", explica Panait. BNR a atras intr-un ritm accelerat la o dobanda de 8%, bani de la banci, incercand sa scoata surplusurile de bani de pe piata.

"Ministerul Finantelor s-a confruntat cu o criza de lichiditate, asa ca situatia actuala nu ar trebui sa ne surprinda prea mult", considera presedintele KTD Global.

Panait este de parere ca dobanzile mici la depozite nu descriu neaparat o capacitate de reactie redusa a bancilor la modificarea conditiilor de pe piata. "Poate fi vorba inclusiv de o strategie a bancilor, de maximizare a profiturilor", a declarat, pentru "Adevarul", Panait. Presedintele KTD a tinut sa precizeze faptul ca nu toate depozitele atrase de banci pot fi valorificate in acest fel. "O parte a banilor este acordata sub forma de credite, in timp ce alta parte trebuie depusa la BNR sub forma de rezerva, pentru care dobanda este mult mai mica", spune Panait.

Integral in Adevarul