Companiile pierd aproximativ 400.000 euro anual din cauza mesajelor electronice nesolicitate

Data publicarii: Astazi, 24-04-2008 | IT&C

O companie cu 1000 de angajati si salariul mediu brut de 1000 de euro poate pierde lunar 33.000 de euro daca fiecare angajat petrece 10-15 minute zilnic pentru a sterge sau filtra emailurile nedorite, a spus presedintele GECAD Group, Radu Georgescu.

Spamul este un fenomen care a ajuns sa aiba si in Romania amploarea pe care a dobandit-o in alte tari, mai dezvoltate din punct de vedere economic decat tara noastra si are efecte negative din ce in ce mai puternice pentru utilizatorii romani, fie ei persoane fizice sau companii, sustin specialistii.

Conform SpamHaus.org, pentru 80% din volumul total de spam generat in Statele Unite si Europa sunt responsabili maximum 200 de spammeri "profesionisti". Restul de 20% este asigurat de "colaboratori" adica utilizatorii obisnuiti care nu au o cultura a comunicarii prin email.

Motivele pentru care spam-ul a ajuns sa fie considerat un fenomen sunt multiple. Printre acestea se numara lipsa de interes in securizarea calculatoarelor si retelelor de calculatoare, lipsa unei culturi de securitate si necunoasterea regulilor elementare de comunicare prin email. "Aceasta se intampla, nu neaparat din cauza ca nu exista interes in aceasta problema, ci pentru ca nu exista sesiuni de training pentru a combate acest fenomen, in cadrul companiilor care pot pierde bani din aceasta cauza", a spus Felix Enescu, vicepresedinte Consulting & EXP Gartner.

Din primirea de spam companiile pierd enorm, pentru ca productivitatea angajatilor scade simtitor pe masura timpului petrecut cu stergerea sau filtrarea mesajelor nesolicitate. De asemenea, traficul de internet al companiilor este ingreunat simtitor si serverele devin supraincarcate cu informatie nesolicitata, se pot alege cu serverele banate (blacklisted), din cauza infiltrarii automate a mesajelor spam primite, in cele trimise de catre anagajatii firmei respective, capatand si propagand astfel o imagine proasta a companiei respective. De asemenea, pot plati daune, in cazul in care se va dovedi ca mesajele nesolicitate au fost initiate din interiorul companiei.

"Mai grav este faptul ca multe companii doritoare sa isi promoveze produsele cu mijloace la indemana si ieftine dau bani pentru a cumpara baze de date de la spammeri sau chiar ii platesc pe acestia pentru a trimite ei insisi mesajele nesolicitate. Aceste companii insa nu constientizeaza ca spamul le aduce mari deservicii, le plaseaza intr-o lumina complet nefavorabila si ca risca sa fie actionate in judecata si sa plateasca daune utilizatorilor spamati", a adaugat Radu Georgescu.

Din punct de vedere legislativ, Romania este aliniata la reglementarile Uniunii Europene iar sistemul aplicabil in tara noastra este cel de tip "opt-in". Conform acestuia, cei care expediaza mesaje comerciale trebuie sa aiba acordul prealabil al destinatarilor. In cazurile in care acest acord nu a fost dat, atunci utilizatorii se pot adresa ANRCTI (Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei) sau Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.

Aceste doua autoritati sunt singurele in masura sa aplice legislatia in vigoare. In afara de a sesiza actiunea de trimitere de spam celor doua autoritati, paratul are posibilitatea de a actiona in judecata, pe cont propriu, compania sau persoana pe care o acuza de trimiterea de spam.

Potrivit legislatiei (Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice; Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic), "efectuarea de comunicari comerciale prin posta electronica este interzisa cu exceptia cazului in care destinatarul si-a exprimat in prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea comunicari",trimiterea de spam poate fi sanctionata contraventional cu amenda intre 1.000 si 50.000 RON, in afara de cazul in care este infractiune.

"Practic, pentru a reduce amploarea acestui fenomen, avem trei posibilitati de a actiona: ne protejam tehnologic bine cu solutii anti-spam si servere de email capabile sa filtreze cat mai bine mesajele nesolicitate, sa raportam catre asa-numitele blacklists IP-urile celor care ne-au spamat si sa actionam pe cale legala atunci cand putem sa o facem", a concluzionat Radu Georgescu.

Potrivit Gartner, pana la 90% din mesajele electronice primite sunt spam, iar intre 2% si 6% din aceste mesaje contin virusi informatici. Modalitatea de transmitere a acestor virusi informatici s-a schimbat, de la trimiterea de fisiere propriu zise de programe executabile prin intermediul e-mail-ului, la redirectionarea spre o pagina web infectata, de unde vizitatorul se alege automat cu o varietate de virusi.

Printre recomandarile Gartner in privinta combaterii fenomenului Spam, se numara admiminstrarea eficienta si tinerea la curent a filtrelor serverelor de email, crearea si mentinerea unei baze de date cu rezultatele obtinute pentru a avea o statistica exacta a investitiei firmei respective in solutiile anti-spam. Procentul de eficienta in protejare 100% nu este unul realistic si nu poate fi atins, deoarece acest fenomen a mesajelor nesolicitate este in continua schimbare, modul in care sunt transmise si continutul acestor mesaje este in permanenta dezvoltare de catre cei care initiaza astfel de mesaje.

Gartner Inc., alaturi de IDC sau Forrester Research, reprezinta una dintre cele mai renumite companii ce realizeaza studii de piata si analize ale industriilor IT&C sau electronice la nivel mondial.

Gecad are in prezent clienti in domenii precum telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar, cel al constructiilor, energiei, petrolului si gazelor si altele. Compania este specializata in comercializarea si implementarea aplicatiilor software, furnizeaza optiuni adecvate de licentiere, servicii IT integrate si asigura solutii profesionale de securitate IT.

NewsIn