Evolutia cardului: de la moft la necesitate

Schimburile in natura, monedele din aur sau argint, monedele si bancnotele valorice, cec-urile si, in final cardurile. Astfel poate fi schitat, succint, lantul evolutiv al mijloacelor de schimb comerciale cunoscute de civilizatia umana. Cardul este deocamdata ultima veriga si inca nu sunt semne ca altceva ar putea sa o inlocuiasca. Din contra, capata un rol tot mai mare in viata fiecaruia, pe masura ce ii descoperim avantajele.

Avansul luat de cardurile de credit s-a petrecut intr-o perioada relativ scurta si a mers mana in mana cu avansul tehnologic. Amploarea sa este direct corelata cu inovatiile tehnologice, in special cu internetul si restul mijloacelor de comunicare.

O forma rudimentara de card a aparut in anii '20 ai secolului trecut. Dezvoltarea comertului a propulsat multe magazine la rangul de adevarati retaileri cu mai multe centre de desfacere. Clientii fideli care aveau conturi deschise la aceste magazine nu mai puteau fi recunoscuti de angajatii din alte filiale. Acestora li s-au facut carduri iar conturile le erau incarcate pe baza lor. 

Prima forma moderna de card apare abia in anul 1949 cand Frank McNamara, impreuna cu partenerul sau Ralph Schneider, creeaza primul card de credit pentru plati in restaurante, avand marca Diners Club Card. In numai cativa ani, cardul avea sa fie acceptat de mii de comercianti. In 1951 existau 20.000 de astfel de carduri. Diners Club Card avea sa fie recunoscut drept un nou instrument de plata. Dezvoltarea acestui card continua si astazi, in special in domeniul calatoriilor.

Bancile au aflat repede de succesul lui McNamara si au inceput sa dezvolte sisteme de plata pe acelasi principiu, dar cu o serie de imbunatatiri. Profiturile erau realizate din taxele percepute posesorilor. Cu cat numarul lor era mai mare, cu atat bancile aveau venituri mai mari. Institutii precum American Express si Franklin National Bank au inceput o adevarat ofensiva de popularizare a cardului.

In 1958 apare un salt inainte in istoria cardurilor de plata, datorat bancii americane Bank of America din San Francisco, care introduce precursorul cardului universal modern, sub numele BankAmericard. Cardul bancii Bank of America a dovedit repede ca exista o piata extinsa pentru cardul de credit bancar si universal (de uz general), in sensul ca este acceptat la plata de orice comerciant participant la acest sistem de plata, pentru cumpararea oricarui fel de produs si prin care, orice detinator al sau putea cumpara pe credit.

Treptat bancile au descoperit si alta oportunitate de profit: dobanda. Din afacere bazata pe perceperea de taxe, cardurile au devenit o uriasa afacere bazata pe perceperea de dobanda. Conceptul cumperi acum platesti mai tarziu a devenit extrem de popular intr-un timp foarte scurt. Bancile au realizat ca profiturile obtinute din creditele de consum pot fi chiar mai mari decat din creditele comerciale.

In 1976 cardul BankAmericard avea sa devina bine cunoscutul card Visa, iar Bank of America, impreuna cu alte banci asociate si trecand prin mai multe transformari, devine Visa International.

Visa International constituie o uriasa asociatie cooperatista de banci, care se supune aceluiasi regulament si participa in comun la dezvoltarea si operarea sistemului asociatiei. Alte sisteme internationale de plati electronice se vor dezvolta mai apoi, fiind mai mult sau mai putin inspirate sau modelate dupa Visa.

Astfel, in 1966 si avandu-si originea tot in Bank of America, un numar de 17 banci americane formeaza asociatia Interbank Card Association (ICA), care avea sa devina mai apoi nu mai putin celebra MasterCard Interational, cu reteaua proprie privata de telecomunicatii (BankNet), principalul competitor si rival al Visa. Cele doua sisteme de plati electronice prin carduri detin in prezent circa 90% din piata.

Cardurile de credit sunt de mare ajutor in viata de zi cu zi. Cozile de la plata facturilor sunt anulate de cateva clikuri pe internet sau cateva taste de bancomat, convorbirile telefonice interminabile pentru rezervarea unui bilet de avion sau a unei camere de hotel sunt rezolvate prin plata electronica. Achizitionarea unui produs poate fi facuta mult mai elegant din fotoliu tot cu ajutorul internetului si a cardului.

In acelasi timp exista si o alta latura, mai putin benefica. Oamenii pierd simtul banilor, al economiei si se indatoreaza din ce in ce mai mult. Concretetea monedei sau a bancnotei, le dadea multora masura propriului buget. Banii fictivi de pe card pot da falsa impresie ca sunt inepuizabili.

George Trifu