Premiera: creditul de casa in valuta a inceput sa scada

In iulie, doar trei judete au inregistrat cresteri in privinta creditelor de locuinta, noteaza Cotidianul. Per total, finantarile pentru achizitii de imobile au scazut in volum cu 2,4% fata de luna iunie.
 
Luna iulie 2008 a consemnat, pentru prima data in ultimii patru ani, un regres al creditului de locuinta in valuta. Potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) volumul creditelor de casa denominate in alte monede decat leul a scazut cu 2,4% in iulie 2008 fata de iunie 2008. In termeni absoluti, acest lucru inseamna o scadere de aproximativ 375 de milioane de lei a volumului de credite pentru locuinta aflate in portofoliul bancilor comerciale din Romania. Aceasta evolutie a fost anticipata de diminuarile consecutive ale ritmului de crestere a creditului incepand chiar cu luna ianuarie a acestui an.

"Si resursele in lei au devenit mai scumpe, si cele in valuta. Bancile se imprumuta mai scump, pentru ca e mai putina lichiditate pe piata internationala. Ca atare, potentialii imprumutati iau credit mai greu", explica fenomenul Mihai Bogza, presedintele Bancpost. O alta sursa a scaderilor ar putea veni si dinspre BNR, care lupta cu toate armele pentru a domoli avansul creditarii. "Provizioanele mari la creditele in valuta scad din profiturile bancilor si le obliga sa devina mult mai atente la creditare", este de parere consultantul financiar Bogdan Baltazar.

Doar in trei judete din tara creditul de locuinta in valuta a crescut fata de luna iunie. Este vorba despre Caras-Severin, Calarasi si Tulcea, zone in care nivelul creditului este extrem de redus din cauza veniturilor mici ale locuitorilor. Volumul insumat al creditelor de locuinta acordate in cele trei judete este de 60 de ori mai mic decat imprumuturile de locuinta luate in Bucuresti. In Tulcea creditul a urcat cu 3,7% pana la 87,6 milioane de lei, in Calarasi cu 1,8% iar in Caras-Severin cu doar 0,9%.

In topul judetelor cu cele mai mari scaderi conduce detasat Teleormanul cu o reducere procentuala a finantarilor de 9,1% pana la 68,7 milioane de lei. Urmeaza in aceasta ordine Salaj cu 6,4%, Botosani cu 5,5%, Cluj cu 4,9% si Satu-mare cu 4,2%. Interesant este faptul ca, si in topul scaderilor, cu exceptia judetului Cluj regasim tot zone sarace ale tari, in care nivelul creditarii nu sare de 120 de milioane de euro adica de 50 de ori mai putin decat in Capitala. In Bucuresti creditul a scazut cu 1,9%(sub medie) pana la 6,7 miliarde de lei.

Creditul in valuta a avut o evolutie descendenta per ansamblu in luna iulie. Datele privind indicatorii monetari publicati de Banca Nationala arata ca imprumuturile populatiei si ale firmelor au incetinit semnificativ in iulie, iar depozitele au inregistrat aceeasi tendinta. Evolutia componentei valutare este cea care a determinat incetinirea avansului imprumuturilor, creditele in alte monede decat leul fiind in iulie mai mici cu 1,5% fata de luna precedenta, de 27,3 miliarde de euro.

Imprumuturile in lei au crescut in schimb cu 2,4%, la un total de 81,99 miliarde (circa 23,2 miliarde de euro). Creditele in valuta acordate populatiei, care au crescut in ritm accelerat in ultimii ani, au scazut in iulie cu 0,7% fata de iunie - si si-au temperat avansul anual la 105,2%, de la 131,5% in iunie - pana la 48,52 miliarde de lei (13,7 miliarde de euro). Imprumuturile in valuta acordate firmelor au scazut mai mult decat cele pentru populatie in iulie, cu 2,2% fata de iunie, pana la 48,2 miliarde de lei, ritmul anual de crestere temperandu-se la 49,6%. Si economisirea a suferit o scadere de ritm.

Vin vremuri mai grele

Pana cel tarziu pe 6 octombrie bancile vor trebui sa fie pregatite pentru a aplica noul regulament al BNR privind riscul de credit. Conform unui calcul realizat de Cotidianul, acest fapt va conduce la o diminuare cu pana la 30% a creditului maxim ce poate fi contractat de o persoana fizica de la o banca din Romania. Noul regulament privind creditarea nu exclude testul de stres, desi il nuanteaza, mentine prevederile privind calculul eligibilitatii in functie de veniturile declarate la Fisc si, in plus, bate in cuie gradul de indatorare la nivelul stabilit la inceputul creditului. Ultima prevedere ar putea ingropa definitiv promotiile bancare in conditiile in care raportul dintre veniturile contractantului si prima rata lunara nu va putea fi mai mare decat ponderea ultimei rate in veniturile clientului bancar.

Potrivit noului regulament, bancile vor calcula gradul de indatorare la creditele acordate populatiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc in anul anterior. Creditul maxim va fi calculat diferentiat pe categorii de clientela (in functie de trecutul de plata al acestora), pe destinatia creditului (de consum sau ipotecar), pe tipul creditului in functie de moneda. La determinarea gradului de indatorare vor fi luate in considerare riscul valutar, riscul de rata a dobanzii, precum si posibilitatea de majorare a costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli din administrare prevazute in contract.

Cotidianul