Banii care nu se vad se cheltuiesc mai repede

Punga de galbeni din poveste, din care poti sa te servesti cat vrei fara sa ajungi la fund vreodata, pare a fi unul din dezideratele constante ale omenirii. Multi cred sau vor sa creada ca au dat cu adevarat peste o astfel de punga in clipa in care au devenit posesorii unui card de credit. Si, paradoxal, cu cat locul in care traiesti are o mai mare traditie capitalista, cu atat increderea este mai mare.

Steve Soliz din Statele Unite a obtinut primul card imediat ce a intrat la facultate. Banca din campus i-a deschis fara sa stea prea mult pe ganduri un cont si l-a inzestrat cu un card care sa-i usureze cumparaturile. La inceput, l-a folosit pentru platile din supermarket. Dar, treptat, a inceput sa apeleze la contul ascuns in plastic tot mai des, achizionand lucruri care nu-i foloseau cu adevarat.

In timp s-a creat o adevarat obisnuinta. In 1998, la scurt timp dupa ce a absolvit facultatea, s-a casatorit. In cativa ani avea deja o familie cu trei copii. Mai multe responsabilitati inseamna mai multe cheltuieli, iar majoritatea erau "rezolvate" cu ajutorul cardului. 

Datoriile au inceput sa se adune fara sa realizeze. Solutia gasita: inca un card de credit. Curand, avea 11 carduri si datorii de 40.000 dolari in conditiile unui venit annual de 44.000 dolari. Divortul a adancit si mai mult gaura din cont dar, totodata, l-a facut sa constientizeze ca este intr-o mare incurcatura.

Soliz este doar unul din milioanele de datornici americani, toti ametiti de mirajul contului inepuizabil. Datoria medie a posesorilor de carduri din SUA era de 9.840 dolari in 2007, cu un sfert mai mare decat in 2000, potrivit unui raport al firmei de cercetare Cardtrak.com. Totalul creditelor de consum a ajuns la 2,6 trilioane de dolari, in crestere cu 24% fata de 2003. In acelasi timp, rata de economisire a ajuns la doar 0,6% din venitul lunar in 2007, in scadere dramatica fata de 7,2% in 1950. 

Cresterea datoriilor si scaderea economiilor, cuplate cu regulile dure impuse de banci, au dus la amplificarea delincventei bancare. In primul trimestru din 2008, Asociatia Bancherilor Americani a raportat o rata a delincventei de 4,51%, peste media ultimilor cinci ani, de 4,4%.

In Romania, desi cardurile de credit sunt abia la inceput, au deja peste un milion de utilizatori, iar numarul acestora creste de la un an la altul. Odata cu el, si valoarea datoriilor. Aproximativ 4 milioane de romani aveau in mai 2008 datorii curente fata de banci si societatile de credit de consum, potrivit datelor Biroului de Credit.

In total, creditele acordate de sistemul bancar si jucatorii de top de pe piata institutiilor financiare nebancare (IFN) se ridica la 94,5 miliarde de lei, echivalentul a 26,1 miliarde de euro. La sfarsitul lunii mai, creditul mediu contractat de fiecare roman care a apelat la finantari de la o banca sau un IFN era de 23.625 de lei.

Informatiile colectate de Biroul de Credit arata si un apetit ridicat al clientilor pentru consum. Din totalul creditelor acordate, 66% sunt finantari pentru consum. Pe locul al doilea vin cardurile de credit, peste un milion de astfel de conturi fiind active. Statistica arata astfel o dezvoltare puternica a pietei cardurilor de credit, avand in vedere ca a plecat aproape de la zero in urma cu patru ani.

Avantajele cardului de credit sunt nenumarate si incontestabile. Dar, asemeni altor inventii ale ultimului secol, si acesta are doua fete. Una benefica, stimulatoare, avantajoasa atat pentru indivizi, cat si pentru economia unui stat; alta malefica, extrem de riscanta daca nu este folosita echilibrat si daca posesorii nu isi impun un control strict al cheltuielilor.

George Trifu