MBA-ul copiilor sau gradinita viitorilor sefi

In Romania, peste 1.000 de prichindei deprind abilitati de leadership, cum sa devina buni comunicatori si team-player-i desavarsiti inainte de a intra in clasa intai. Considerat "MBA-ul prescolarilor", programul FasTracKids costa circa 2.500 euro, se desfasoara in paralel cu gradinita timp de doi ani si jumatate si foloseste tehnologii de predare identice cu cele folosite la Harvard. "Peste 40% sunt fii si fiice de manageri, restul - de bancheri, avocati, medici, IT-isti, publicitari, oameni de media, dar si de profesori, care, desi nu-i dau banii afara din casa, constientizeaza importanta unei bune educatii", spune Ruxandra Avram, coordonatoarea unuia din cele trei centre FasTracKids din Bucuresti.

Lectiile sunt predate de o tabla interactiva dotata cu videoproiector, difuzoare si microfon, copiii putand desena cu creioane virtuale de patru culori diferite si sterge tabla cu buretele virtual: "Statia de invatare e un touch-screen precum cele de la rubrica «Meteo» de la televizor. Lectia e predata de cateva personaje foarte haioase, care-i conduc pe copii in calatorii virtuale prin Amazonia, in desertul Sahara, prin straturile geologice pana in centrul Pamantului, ii plonjeaza in lumea microscopicelor molecule sau ii lanseaza intr-un tur virtual al sistemului solar".

Avand in vedere ca participantii la "MBA" au in general varste cuprinse intre doi ani jumate si sase ani, statia de lucru aplica "zigzagul educational", adica "schimbarea frecventa a activitatii, la numai cateva minute, ceea ce reduce substantial riscul plictiselii la copii. Cand a epuizat cele cinci minute alocate lectiei, tabla se opreste singura din predat si incepe sa-i ia pe copii la intrebari, ca sa verifice daca noul concept a fost asimilat. Daca picii sunt la lectia despre regnul animal, in cadrul modulului de biologie, statia de lucru ii provoaca sa iasa in fata ca sa-i testeze prin jocuri daca au inteles: «Hai, cine vrea sa iasa la tabla?». Atunci copiii ridica mana ca si cum ar raspunde tablei".

Aici intra in scena cei doi instructori umani, care sunt degrevati de continutul stiintific al lectiei, avand doar rolul de animatori, in asa fel incat fiecare prichindel sa se implice activ in activitatea de la clasa: "Instructorii aleg copiii care trebuie sa raspunda. Ajuns la tabla, copilul atinge cu degetelul o imagine care face parte dintr-o clasa de obiecte, sa zicem ca e vorba de o gaina, si o muta virtual, asociind-o cu un obiect din alta clasa, sa zicem un cuib de oua. Prescolarul demonstreaza astfel ca a inteles una din caracteristicile care diferentiaza pasarile de mamifere. Atunci tabla il felicita pentru raspunsul corect printr-un clinchet vesel de clopotel. E un sunet pozitiv, care ii da de inteles ca e o reusita, un fel de bulina rosie sonora scoasa de tabla. Daca copilul nu da raspunsul bun, tabla il sanctioneaza printr-un sunet dezamagit, ca de sonerie, asemanator cu cele primite de concurentii de la RoBingo cand raspundeau gresit".

Leadership prescolar

La FasTracKids, leadership-ul se invata schimband permanent rolurile copiilor in echipa: "Experienta conducerii unei echipe intareste respectul de sine si increderea in propriile forte, iar ca membru functional al unei echipe isi dezvolta capacitatea de a se subordona altcuiva".

Abilitatile de coordonare si mobilizare generala ale picilor s-au vazut in "summer camp", cand au pornit de la zero un business profitabil: "Tema verii trecute a fost «Lumea dinozaurilor». Ei au fost paleontologi. Fiecare purtau niste veste de paleontologi si explorau. Asa au descoperit fosile si au realizat mulaje de dinozauri din aluat. Apoi si-au adus aminte de lectiile invatate la «modulul de economie» si au realizat un muzeu al dinozaurilor, pe specii. La inaugurare, copiii erau casierii si taiau bilete la intrare parintilor care plateau acesti bani ca sa intre in muzeu. Copiii dadeau si restul si nu au acceptat spaga deloc. De asemenea, avem si un magazin al elevilor, aprovizionat cu articole pe care elevii le creeaza, le expun si le vand cumparatorilor interesati. Cand copiii interactioneaza ca vanzatori si consumatori, conceptul de cerere si oferta e pus in evidenta".

Tot in cadrul modulului de economie, copiii participa si la o imaginara prospectare a pietei si la elaborarea unei strategii publicitare, pentru a intelege mai bine impactul economic zilnic al reclamelor. Insa un lider trebuie sa fie si inovativ, astfel ca la modulul de "tehnologie" invata principiul de functionare "pompelor hidraulice", dupa care construiesc machete functionale cu mainile lor. Stiintele naturii ii invata sa fie intrebatori: "De ce pluteste oul in apa sarata?", iar astronomia ii face in unele situatii sa fie mai informati chiar decat parintii lor: "Multe mamici au venit sa-mi spuna ca au aflat cu uimire de la copiii lor ca, mai nou, Pluto nu mai e considerata planeta, de cand in sistemul solar s-au descoperit mai multe corpuri ceresti de dimensiuni comparabile".

Fara trac in fata camerei de luat vederi

Desi tinuti la distanta, parintii pot arunca un ochi in clasa oricand: "La intrarea in program, copiilor le explicam ca sunt parinti care ii privesc si le aratam camera video montata in coltul clasei si ditamai microfonul care preia sunetul cu o fidelitate de exceptie si il transmite sus in sala parintilor. Cinci minute din fiecare lectie sunt dedicate activitatii de video-taping. Aceste prezentari filmate realizate in cadrul lectiilor le dam parintilor pe DVD, odata cu raportul de progres. Parintele e fascinat sa aiba pe de o parte o amintire, iar instructorul poate sa revada filmul ca sa analizeze cum a evoluat copilul pe parcursul ultimelor luni".

Filmarile sunt optimizate la extrem, pentru ca nici un cursant sa nu fie omis: "Alegi intotdeauna alti copii, astfel incat sa ai filmari pentru toti. Cel putin jumatate din cei 16 copii, cat are o clasa, trebuie filmati individual la fiecare lectie, precum si cateva cadre dintr-o activitate de grup. Urmatoarea data ii filmam pe ceilalti opt si o alta activitate de grup". Daca la inceput, cand se vad pusi in fata camerei, copiii devin brusc timizi, la sfarsitul MBA-ului sunt buni de prezentatori TV: "Copilul paseste intr-un loc special unde el stie ca e filmat. Daca la inceput nu vrea sa stea in fata camerei si se trage inapoi, la sfarsitul celor doi ani avem un orator de sase anisori care expune foarte bine o tema, o lectie.

Cei din banci reprezinta auditoriul si, mai mult, sunt spectatori critici, primind niste fise de evaluare pe care scriu cu markerul remarci referitoare la evolutia prestatiei colegului lor in momentul filmarii". Copilul poate alege pana la trei prestatii pe care isi propune sa le amelioreze la o filmare, dintre: «Eu astazi as vrea sa am o atitudine pozitiva in fata camerei. Am grija la tonul vocii. Privesc spre camera», «Am o idee pe care vreau sa o spun celorlalti», «Voi fi coerent. Voi vorbi in propozitii complete», «Folosesc limbajul trupului. Sunt expresiv in gesturi».

Integral in Gandul