Bancile dau cu o mana si iau cu trei
Data publicarii: 24-11-2008 | Finante-BanciInstitutiile de credit percep la imprumuturi dobanzi de trei ori mai mari fata de cele oferite la depozite. In ultima perioada, bancile se lauda cu bonificatii tot mai mari la depozite. Acestea uita insa sa anunte si costurile in crestere ale creditelor, noteaza Adevarul.
Este normal ca bancile sa perceapa pentru creditele acordate dobanzi mai mari decat pentru cele oferite la depozite, insa, in ultima vreme, marjele (diferentele intre cele doua dobanzi) au crescut foarte mult. In unele cazuri, dobanda la imprumuturile in lei este de peste trei ori mai mare fata de bonificatia la economii.
Acest lucru a fost sesizat si de reprezentantii bancii centrale care spun ca bancile isi justifica majorarea marjelor prin schimbarea conditiilor din piata.
"Bancile spun ca s-au schimbat conditiile pietei si ma intreb care sunt acele conditii care s-au schimbat atat de mult, incat sa permita o astfel de marja", a afirmat recent Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Dobanzi de peste 30% la credite
Astfel, pentru a sesiza concret aceste diferente am luat in calcul bonificatiile oferite de banci populatiei pentru depozitele in lei constituite pe un an si dobanzile anuale efective (DAE - dobanda la care se adauga comisioanele) percepute de acestea la creditele de nevoi personale cu sau fara ipoteca (mai exact, pentru o suma de 20.000 lei, pe 5 ani).
Nu au fost luate in calcul costurile creditelor in lei pentru locuinte intrucat acestea reprezinta inca o pondere foarte scazuta (sub 15%) in totalul imprumuturilor cu ipoteca.
Astfel, Adevarul a observat ca sunt banci pentru care marja intre dobanda activa (credit) si cea pasiva (depozit) se ridica chiar la peste 20 de puncte procentuale. In aceasta categorie se inscriu Bancpost, Piraeus Bank si Raiffeisen Bank.
La Bancpost, depozitul in lei constituit pe un an se bonifica cu 10,5%, in timp ce creditele de nevoi personale sunt oferite la o dobanda anuala efectiva de 35,45%, potrivit Conso. La Piraeus Bank, marja intre cele doua dobanzi ajunge la 24,9 puncte procentuale, iar la Raiffeisen Bank aceasta se situeaza intre 11,95 si 22,55 puncte procentuale.
Urmatoarele doua pozitii in topul celor mai mari diferente intre dobanzile active si cele pasive sunt ocupate de Banca Transilvania si OTP Bank, cu valori ale marjelor de peste 18 puncte procentuale.
La polul opus se afla institutii a caror marja se situeaza intre 4 si 10 puncte procentuale. Printre acestea se numara MKB Romexterra Bank (6,46 pp), Millennium Bank (9,75 pp) si Volksbank (3,70 - 10,55 pp).
Marje similare si la euro
In cazul dobanzilor practicate la depozitele si creditele in euro, lucrurile stau la fel. Diferenta dintre cele doua dobanzi sare de 20 de puncte procentuale, insa, ca valoare, costul unui imprumut in euro poate depasi chiar de peste cinci ori dobanda la depozite.
Cum se prezinta practic situatia?
Sa presupunem ca institutia de credit atrage de la clientul X un depozit in lei pe un an in valoare de 5.000 lei, promitand o dobanda de 12%.
Cu banii din depozit, ofera clientului Y un imprumut, tot pe un an, la o dobanda mult mai mare, de 34%.
La scadenta celor doua produse, institutia de credit incaseaza o dobanda neta de 1.428 lei in contul imprumutului oferit oferit, dar achita 600 de lei dobanda la depozitul ajuns la scadenta.
Asadar, efectuand un simplu calcul, constatam ca banca are un beneficiu efectiv in valoare de 828 lei.
Integral in Adevarul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice
- Oracle taie mii de locuri de munca pentru a finanta expansiunea agresiva in AI
- Masinile electrice pot contribui la stabilizarea retelei electrice de distributie a Europei. Este Romania pregatita?
- Opinie Deloitte: Antreprenorii Romaniei - motor de crestere a competitivitatii economice
- Opinie Deloitte: Adoptarea IFRS in Romania - cand raportarea financiara devine oportunitate strategica
- Schneider Electric colaboreaza cu NVIDIA pentru a dezvolta modele validate dedicate fabricilor AI la scara de gigawati
- Studiu Deloitte: costurile de constructie si achizitionarea terenurilor, principalele preocupari ale dezvoltatorilor imobiliari din Europa Centrala, inclusiv Romania
- Dupa un excedent istoric, China anunta masuri pentru echilibrarea comertului si atragerea investitiilor straine
- Asociatia Romana a Bancilor avertizeaza asupra fraudelor care vizeaza companiile
- Comunicat BCR: La 10 ani de Scoala de Bani, 100.000 ore de edufin in 7 zile
- Opinie Reff & Asociatii: Modificari relevante pentru 2026 in privinta controalelor fiscale, cu accent pe analiza de risc
- Aproximativ 8 din 10 romani sunt mai atenti la pret in acest an cand fac cumparaturi online iar aproape 58% spun ca vor renunta la produse non-esentiale