Am castigat la Haga 30 de miliarde de dolari. Pe hartie

Rezervele care ar trebui sa ne asigure independenta energetica nu sunt inca certificate, pot fi aduse la suprafata doar in proportie de 35%, si asta doar peste cativa ani si numai daca pretul titeiului va creste pentru a stimula interesul investitorilor in aceasta afacere cu risc maxim.

Cei 9.700 de kilometri patrati de mare castigati de Romania sunt importanti pentru ce se gaseste sub apa. Potrivit unor estimari ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), potentialul prognozat de hidrocarburi se ridica, pentru toata zona de 12.000 de kilometri patrati (kmp), in cel mai optimist scenariu, la 12 de milioane de tone de titei si 120 de miliarde de metri cubi de gaze. Bogdan Aurescu, reprezentatul Romaniei la Curtea Internationala de Justitie, spune ca "in aceasta zona (castigata de Romania, n.r.) sunt estimate a fi aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol".

Evident, estimarea poate avea mai putina relevanta in teren, dat fiind ca petrolul si gazele pot sa nu fie impartite uniform pe toata suprafata de 12.000 kmp care a fost in litigiu.
 
Mergand pe estimarea lui Aurescu, rezulta ca rezervele de titei ar avea o valoare comerciala de 3,7 miliarde de dolari - am luat in calcul un pret al barilului de 40 de dolari si un raport de 7,8 barili la o tona. Mult mai mult ar valora rezervele de gaz: peste 28 de miliarde de dolari, luand in calcul un pret de 410 dolari pe mia de metri cubi, practicat de Gazprom. Deci, in total, ar fi vorba, in cel mai optimist scenariu posibil acum, despre rezerve cu o valoare comerciala de peste 30 de miliarde de dolari. Titeiul reprezinta consumul Romaniei pe circa doi ani, iar gazul reprezinta importurile din Rusia pe 20 de ani.
 
Din cei 9.700 kmp pe care Romania poate sa-i exploateze, o parte au fost concesionati deja de statul roman, pentru explorare, firmelor Sterling Resources din Canada si Petrom. Prima detine, printr-o succesiune de concesiuni inceputa in 1992, perimetre a caror explorare a fost stopata din cauza diferendului cu Ucraina. Potrivit lui Mihai Gherman, director in cadrul ANRM, anul trecut a fost semnat un act aditional, iar explorarea perimetrului poate reincepe. In ceea ce priveste zona detinuta de Petrom, aceasta face parte dintr-un perimetru mai mare, pe care Petrom are dreptul sa-l exploreze timp de inca cinci ani. Din cei 9.700 kmp, mai sunt circa 6.000 km liberi, pe care ANRM ii va scoate la concesiune, in blocuri de cate 1.000 kmp, dar, din cauza procedurilor, firmele nu vor putea obtine licente de explorare mai devreme de un an.
 
Totusi, cea mai mare parte din cele 30 de miliarde de dolari are o mare "sansa" sa ramana ingropata sub Marea Neagra, pentru ca pur si simplu nu se poate scoate tot. "In industrie, se lucreaza cu un factor de recuperare medie a zacamintelor de petrol si gaze de 25-35%", ne-au declarat surse din industria petroliera. Asta inseamna deci ca, la modul grosier, companiile nu vor putea scoate decat 10 miliarde de dolari (din care se scade redeventa platita statului, de 10-13%, in functie de marimea zacamantului), si acestia problematici cel putin in viitorul apropiat. "Investitiile in explorarea de mare adanca sunt foarte mari, iar pierderile unui esec sunt suportate de companii. La actualul pret al titeiului, de 40 de dolari barilul, de o astfel de investitie este mai putin surazatoare decat acum un an, cand barilul de titei era 140 de dolari. In plus, din cauza crizei, nici conditiile de finantare nu mai sunt aceleasi", ne-au spus sursele noastre. Potrivit unei informari a ANRM, costurile pot ajunge chiar pana la 500.000 de dolari pe zi, pentru o platforma de foraj in ape adanci.
 
Petrom, singura companie care deocamdata extrage titei din zona romaneasca a Marii Negre, a incheiat recent un contract de explorare in perimetrul Neptun, o parte din acest perimetru intinzandu-se si pe cei 9.700 kmp castigati de Romania. Partenerul Petrom este unul dintre cele mai mari grupuri petroliere din lume, firma americana Exxon Mobil.
 
Exista interes
 
Mai multe companii straine mari si-au exprimat interesul de a investi in zona, potrivit agentiei Reuters, printre acestea numarandu-se Total (Franta), Royal Dutch Shell (Anglia-Olanda), BP (Olanda) si OMV (Austria).

Cotidianul