UE se bazeaza pe FMI pentru sustinerea Europei de Est

Cererile adresate Uniunii Europene (UE) pentru ajutorarea directa a mai multor membri estici si a statelor vecine par in zadar, iar blocul va depinde probabil in continuare de Fondul Monetar International (FMI,) care sa ofere principala plasa de siguranta, comenteaza Reuters.

In conditiile in care socurile financiare si economice din ultimele sase luni nu au luat sfarsit inca in Europa de Est, situatia s-ar putea inrautati inainte de a se ameliora pentru multe dintre guvernele ce dispun de finantare limitata din regiune.

Constienti de amenintarea unor posibile socuri financiare viitoare, bancherii si politicienii prezenti la reuniunea de la acest sfarsit de saptamana a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) s-au plans ca organismul executiv al UE, Comisia Europeana, si Banca Centrala Europeana (BCE) ar trebui sa faca mai multe eforturi pentru a sprijini regiunea.

De fapt, Bruxelles-ul a pasat efectiv raspunderea Fondului Monetar International la summitul G20 din aprilie, cand liderii europeni au respins propunerea sustinuta de Ungaria privind un pachet financiar de salvare a regiunii, dar a sprijinit o extindere a fondurilor de care dispune FMI.

Putin din ceea ce au declarat de atunci incoace oficialii europeni arata dorinta asumarii unui rol mai important.

"FMI nu ar trebui considerat ca o institutie neeuropeana. Este finantat de Europa", a declarat presedintele BERD, Thomas Mirow. "Europenii cu institutiile lor ar trebui sa isi uneasca fortele cu Fondul, iar acest lucru se aplica si BERD-ului", a adaugat Mirow.

Un element important al recentei crize a constat in accentuarea blocajului economic si financiar, ca urmare a deprecierii monedelor locale, in tarile care inregistrau imprumuturi masive in franci elvetieni si euro.

BERD, cel putin, sustine ca stabilizarea cursurilor de schimb ar trebui sa fie o prioritate, pentru finalizarea crizei.

Dar, in afara de sprijinul pe care il poate cere Fondului, regiunea nu are cu adevarat un finantator de ultima instanta care sa o poata salva, iar Banca Centrala Europeana a fost extrem de prudenta cu privire la extinderea rolului sau in afara celor 16 state membre ale zonei euro.

Joi, Ungaria a afirmat ca BCE a respins propunerea de a accepta obigatiuni in moneda locala din partea Ungariei si a Poloniei ca garantii pentru finantarea bancara. Asta inseamna ca tarile care nu sunt membre ale zonei euro nu pot folosi obligatiuni emise local ca sa imprumute euro de la BCE, ceea ce le restrictioneaza accesul la un potential instrument de stabilizare a bancilor locale si a firmelor ce au nevoie de valuta forte.

Consilierul senior al Fondului, Anne Marie Gulde-Wolf, a tinut sa precizeze ca pozitia BCE este ferma.

"Este clar ca e vorba despre o politica a BCE, iar BCE ne spune clar ca in primul rand are un mandat pentru zona euro", a declarat reprezentanta FMI pentru Reuters. "Ne spun foarte limpede ca au un mandat clar si ca trebuie sa opereze in limitele obligatiilor lor", a adaugat Gulde-Wolf.

Potrivit grupului International Institute of Finance, lipsa accesului la valuta va continua sa afecteze sectorul financiar.

"In conditiile in care activitatea s-a diminuat dramatic, iar criza de lichiditate valutara persista, in pofida sprijinului acordat de FMI unor state, ingrijorarile legate de sectorul bancar ar putea creste", a atras atentia grupul, cu sediul la Washington.

"Pierderile din creditare vor creste, mai ales in randul companiilor ale caror venituri au fost grav afectate de pierderile din exporturi", a mai avertizat International Institute of Finance.

FMI a investit peste 45 miliarde dolari in opt tari situate de la Marea Baltica pana la Marea Neagra, o finantare foarte mare comparativ cu fondurile directe de la UE, care a acceptat in schimb sa extinda capitalul FMI cu 100 miliarde dolari.

NewsIn