Cat de dur loveste recesiunea in 2009. Topul pe judete
Data publicarii: 30-06-2009 | EconomieToate judetele din tara vor inregistra un declin al ritmului de dezvoltare in acest an, dupa cum reiese din prognoza in profil teritorial, publicata de Comisia Nationala de Prognoza (CNP).
Totusi, trebuie remarcat ca judetele mari vor avea un declin mai lent, iar cele mici si medii vor consemna o contractie mai puternica a economiei. Astfel, in 2009, Produsul Intern Brut (PIB) va scadea cel mai putin in Ilfov si Constanta (ambele cu -2,7%). Pe urmatoarele pozitii se afla Valcea (-2,8%), Timis (-3%), Cluj si Sibiu (fiecare cu -3,1%). Capitala vine imediat dupa, cu un regres al economiei de 3,2%. In schimb, scaderi uriase vor fi raportate in Vaslui (-7,4%), Vrancea (-7,1%) si Mehedinti (-6,6%). Pentru anul urmator, toate judetele vor avea un ritm de dezvoltare ce va gravita in jurul valorii de 0%. Clujul si Constanta vor creste cel mai mult, cu 0,5%, in timp ce Vaslui, Calarasi si Mehedinti vor inregistra cele mai pronuntate comprimari din toate judetele tarii (fiecare va scadea cu -0,8%). Practic, se mentine aceeasi tendinta: judetele mici si medii vor merge mai slab, iar cele mari vor avea rezultate mai bune.
Iar aceasta tendinta se extinde si la nivelul ratei somajului. Judetele mai mici si cele medii au o rata a somajului mai ridicata in acest an, spre deosebire de judetele mari, unde somajul se mentine la un procentaj mai scazut. Iar exemple in acest sens sunt Vaslui (cu o rata a somajului in 2009 de 12,5%), Galati (10,7%), Mehedinti (10,7%), Hunedoara (9,8%), Teleorman (9,5%), Alba (9%) etc. De asemenea, judetele mari au, preponderent, un nivel al somajului de aproximativ 5%: Bucuresti (2,3%), Ilfov (3,6%), Timis (4,5%), Arad (5%), Suceava (5,3%), Constanta (5,9%), Prahova (6,2%). Care ar putea fi explicatia acestei tendinte? Potrivit lui Ion Ghizdeanu, presedintele CNP, judetele mai mici vor avea un ritm de dezvoltare mai scazut si un somaj mai ridicat, din doua motive: productia industriala si agricultura au o pondere mai mare in raport cu alte tipuri de activitati. De exemplu, sunt judete care se bazeaza in special pe o singura fabrica, iar stoparea activitatii la aceasta fabrica aduce regres economic mai drastic si, implicit, somaj mai pronuntat. In judetele mai mari, economia se bazeaza pe mai multe tipuri de activitati, mai multe sectoare economice. Iar o scadere a unor domenii este partial contrabalansata de celelalte sectoare economice.
"Judetele mai mari sufera mai putin in raport cu cele mici sau medii, din doua motive. In primul rand, productia industriala are pondere mai mare in judetele mai putin dezvoltate in raport cu celelalte activitati, in cele mai mari sunt si serviciile, dar si alte activitati care mai incetinesc scaderea economiei. Cu alte cuvinte, in judetele mai mici, structurile economice sunt mai putin diversificate. In zonele mai dezvoltate sunt mai multi piloni, cum e Argesul, care are Loganul, dar are si alte activitati. Al doilea impact vine de la agricultura, sunt judete care se bazeaza intr-o proportie foarte ridicata pe agricultura", explica pentru Business Standard presedintele CNP.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Chiriile pe Calea Victoriei au crescut cu 29%, cea mai mare majorare din Europa
- Instanta suspenda executarea unor decizii fiscale de 1,2 milioane de lei bazate pe estimarea veniturilor din investitii
- Creditarea bancara din zona euro va accelera la 3,7% in 2028, iar in Romania expunerile au crescut cu peste 10%
- PIB-ul Romaniei a crescut cu 2,1% in trimestrul III fata de trimestrul anterior, dar ramane in scadere pe ansamblul anului
- Allianz raporteaza un profit operational record de 14,1 miliarde de euro in primele noua luni din 2026
- BT a procesat un record de 12 milioane de tranzactii in ziua de Black Friday
- Vanzarea bunurilor personale online: cand devine activitate economica si ce implicatii fiscale apar
- 5 factori care pot face diferenta intre un exit bun si unul exceptional, potrivit Deloitte Romania
- XTB raporteaza un profit net in crestere cu 295% in trimestrul trei, pe fondul unui aflux record de clienti noi
- Romania a depasit 5 milioane de metri patrati de retail modern, dar ramane sub media regionala
- Romania a platit aproape un miliard de euro pentru plasticul nereciclat in mai putin de cinci ani
- Studiu: Aproape o treime dintre romani ignora riscurile financiare legate de locuinta
- Comisia Europeana si ANAF intensifica atentia asupra taxarii persoanelor cu averi mari
- Sapte din zece companii din Romania nu sunt pregatite pentru controalele fiscale digitale
- Aproape 55% dintre angajatii romani se simt obositi sau suprasolicitati saptamanal