Cat de dur loveste recesiunea in 2009. Topul pe judete

Toate judetele din tara vor inregistra un declin al ritmului de dezvoltare in acest an, dupa cum reiese din prognoza in profil teritorial, publicata de Comisia Nationala de Prognoza (CNP).

Totusi, trebuie remarcat ca judetele mari vor avea un declin mai lent, iar cele mici si medii vor consemna o contractie mai puternica a economiei. Astfel, in 2009, Produsul Intern Brut (PIB) va scadea cel mai putin in Ilfov si Constanta (ambele cu -2,7%). Pe urmatoarele pozitii se afla Valcea (-2,8%), Timis (-3%), Cluj si Sibiu (fiecare cu -3,1%). Capitala vine imediat dupa, cu un regres al economiei de 3,2%. In schimb, scaderi uriase vor fi raportate in Vaslui (-7,4%), Vrancea (-7,1%) si Mehedinti (-6,6%). Pentru anul urmator, toate judetele vor avea un ritm de dezvoltare ce va gravita in jurul valorii de 0%. Clujul si Constanta vor creste cel mai mult, cu 0,5%, in timp ce Vaslui, Calarasi si Mehedinti vor inregistra cele mai pronuntate comprimari din toate judetele tarii (fiecare va scadea cu -0,8%). Practic, se mentine aceeasi tendinta: judetele mici si medii vor merge mai slab, iar cele mari vor avea rezultate mai bune.

Iar aceasta tendinta se extinde si la nivelul ratei somajului. Judetele mai mici si cele medii au o rata a somajului mai ridicata in acest an, spre deosebire de judetele mari, unde somajul se mentine la un procentaj mai scazut. Iar exemple in acest sens sunt Vaslui (cu o rata a somajului in 2009 de 12,5%), Galati (10,7%), Mehedinti (10,7%), Hunedoara (9,8%), Teleorman (9,5%), Alba (9%) etc. De asemenea, judetele mari au, preponderent, un nivel al somajului de aproximativ 5%: Bucuresti (2,3%), Ilfov (3,6%), Timis (4,5%), Arad (5%), Suceava (5,3%), Constanta (5,9%), Prahova (6,2%). Care ar putea fi explicatia acestei tendinte? Potrivit lui Ion Ghizdeanu, presedintele CNP, judetele mai mici vor avea un ritm de dezvoltare mai scazut si un somaj mai ridicat, din doua motive: productia industriala si agricultura au o pondere mai mare in raport cu alte tipuri de activitati. De exemplu, sunt judete care se bazeaza in special pe o singura fabrica, iar stoparea activitatii la aceasta fabrica aduce regres economic mai drastic si, implicit, somaj mai pronuntat. In judetele mai mari, economia se bazeaza pe mai multe tipuri de activitati, mai multe sectoare economice. Iar o scadere a unor domenii este partial contrabalansata de celelalte sectoare economice.

"Judetele mai mari sufera mai putin in raport cu cele mici sau medii, din doua motive. In primul rand, productia industriala are pondere mai mare in judetele mai putin dezvoltate in raport cu celelalte activitati, in cele mai mari sunt si serviciile, dar si alte activitati care mai incetinesc scaderea economiei. Cu alte cuvinte, in judetele mai mici, structurile economice sunt mai putin diversificate. In zonele mai dezvoltate sunt mai multi piloni, cum e Argesul, care are Loganul, dar are si alte activitati. Al doilea impact vine de la agricultura, sunt judete care se bazeaza intr-o proportie foarte ridicata pe agricultura", explica pentru Business Standard presedintele CNP.

Business Standard