Bucurestiul face figuratie in negocierile pentru Nabucco

Venituri intre 92 si 103 milioane de euro pe an obtinute din taxe de tranzit, mii de noi locuri de munca in economie plus o ieftinire a gazului, de care depind sectoare precum chimia, cimentul si productia de energie, ar rezulta toate dintr-o ruta alternativa fata de importurile din Rusia - proiectul Nabucco, pe care premierul Emil Boc il numeste "de o importanta strategica".

Boc urmeaza sa semneze astazi, la Ankara, alaturi de premierii Austriei, Turciei, Ungariei si Bulgariei, un acord interguvernamental de sustinere a proiectului.

Daca Ungaria, Austria si Turcia si-au pus la bataie arsenalul politico-diplomatic pentru a avea un cuvant cat mai greu de spus in proiectul de 8 mld. euro, sustinut de UE si SUA, Romania face insa un rol de figuratie, nereusind sa-si impuna vizibil un punct de vedere intr-o afacere cu miza uriasa in plan economic si politic. Romania ar putea avea a doua cota parte din profitul obtinut de compania de proiect daca acordul ce se va semna astazi la Ankara va stipula ca incasarile se impart proportional cu lungimea gazoductului pe teritoriul fiecarui stat in parte. "Bineinteles ca acordul de tranzit ar urma sa cuprinda si modalitatea de impartire a profitului", a declarat ieri pentru Business Standard Ioan Rusu, directorul general al companiei de stat de transport gaze naturale Transgaz, companie membra a consortiului Nabucco.

"Cel mai mult a castigat Turcia, pe unde trec aproximativ 2.000 de kilometri, din lungimea totala de 3.300 de kilometri. Romania este pe locul al doilea, cu 460 de kilometri, iar Austria a pierdut puternic", au spus surse apropiate consortiului.

Acestea adauga faptul ca, in negocierile pentru Nabucco, Bucurestiul are o echipa din care fac parte experti din Ministerul Economiei si din Ministerul Afacerilor Externe, institutie care a si coordonat, de altfel, acest proces. Din compania de proiect fac parte Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Mol (Ungaria), OMV (Austria) si, din 2008, RWE (Germania), fiecare detinand o cota de 16,67% din proiectul Nabucco.

Lupta pentru putere in cadrul proiectului a capatat noi dimensiuni dupa ce Turcia a anuntat ca vrea 15% din cantitatea de gaze transportata prin gazoduct. Turcii au folosit Nabucco la un moment dat si ca moneda de negociere in schimbul aderarii la Uniunea Europeana. Ankara a blocat, de altfel, si accesul Gaz de France in proiect, ca replica la opozitia Frantei de a primi Turcia in UE.

Inainte cu doar cateva zile de semnare, oficiali ai Ministerului de Externe de la Ankara, citati de cotidianul local Hurriyet, au spus ca se asteapta ca acordul de tranzit sa aduca Turciei venituri anuale din taxe de 400-450 mil. euro. Daca aplicam principiul cotei de profit proportionale cu lungimea gazoductului rezulta ca Bucurestiul ar putea avea incasari din taxe situate intre 92 si 103 milioane de euro pe an.

Gazoductul ar urma sa traverseze Turcia pe o distanta de aproximativ 2.000 de kilometri, din lungimea totala de 3.300 kilometri, astfel ca autoritatile de la Ankara ar urma sa beneficieze de 60% din taxele incasate. In Bulgaria vor fi construiti 400 kilometri, Romania are un tronson de 460 km, Ungaria - 390 km, iar Austriei, de unde provine liderul consortiului - OMV, ii revin ultimii 46 km din gazoduct.

La reuniunea de la Ankara vor participa si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, trimisul special pentru energie in Eurasia al SUA, Richard Morningstar, presedintele georgian Mikhail Saakasvili si ministri ai statelor care ar putea aproviziona cu gaze proiectul. Guvernul de la Ankara a trimis o invitatie si Rusiei pentru a participa la summit, au precizat oficialii turci.

Reuniunea gazduita de Turcia vine la cateva luni dupa ce Ungaria a organizat un summit pe problematica Nabucco impreuna cu reprezentanti la cel mai inalt nivel din partea guvernelor interesate. Romania a fost prezenta cu o delegatie condusa de ministrul Economiei, Adriean Videanu, premierul Emil Boc anuntand ca renunta la participare.

Integral in Business Standard