Cultura coruptiei, omniprezenta in Romania

Cultura coruptiei este omniprezenta in Romania, actiunile anticoruptie sunt considerate ineficiente, iar discursul mediatic nu face decat sa consolideze toleranta la coruptie, se arata intr-un studiu comparativ realizat sub egida Comisiei Europene in sapte tari membre si candidate UE - relateaza agentia NewsIn.

"In tari ca Romania si Bulgaria, coruptia este perceputa ca fiind larg raspandita in toate palierele societatii si acceptata ca atare. Un model similar de perceptie exista si in Grecia si Turcia, dar exista
      
diferente. In timp ce in primele doua, coruptia este perceputa ca rezultatul tranzitiei de la comunism si al privatizarilor frauduloase, in celelalte tari, perceptiile privind coruptia sunt legate de modernizarea societatii", a spus Angelos Giannakopoulos, coordonatorul studiului "Crima si cultura - relevanta perceptiilor coruptiei pentru prevenirea criminalitatii", realizat in Bulgaria, Romania, Turcia, Croatia, Grecia, Germania si Marea Britanie.

Si in Croatia, coruptia e perceputa ca fiind larg raspandita, din cauza "transformarii mecanismelor corupte din timpul razboiului".

In Germania si Marea Britanie studiul constata "cresterea graduala a perceptiei privind coruptia structurala in domenii precum politica si economia".

"Romania este un exemplu special, pentru ca in acest caz se poate vorbi de o cultura generalizata a coruptiei. Cetatenii considera coruptia ca mod normal de a rezolva lucrurile. Acest mod de a gandi si de a actiona este adanc inradacinat in atitudinile morale, conceptuale si practice ale vietii de zi cu zi", a afirmat coordonatorul studiului.

Romanii au perceptia unui fel de "ansamblu mafiot" deasupra legii,  in care sunt agregate interese multiple din toate palierele societatii: politica, politie, magistratura, administratie publica, oameni de afaceri, organizatii non-guvernamentale, mass-media. Perceptii similare exista si in Bulgaria si Croatia, a precizat Giannakopoulos.

Pentru politicienii romani, se arata in raport, Romania este "o tara corupta fara oameni corupti", deoarece exista prea putine condamnari serioase pentru acte de coruptie.

Realizat in baza interviurilor cu mai multe grupuri-tinta - politicieni, magistrati, oameni de afaceri, reprezentanti ai societatii civile si mass-media - raportul pe Romania constata ca in toate aceste grupuri "exista perceptia larg raspandita ca sistemul judiciar, in loc sa fie o institutie dedicata condamnarii coruptiei, dimpotriva, el este una dintre cauzele structurale ale acestui fenomen".

Cum nimeni la varf nu este pedepsit, spaga si mita au devenit "un sport national" si la nivel cotidian, existand si sentimentul unei "coruptii justificate", pentru a "suplimenta" salarii modeste sau pentru a "accelera" anumite proceduri birocratice, se arata in raport.

In ce priveste discursul mediatic, studiul remarca "efectul bulgarelui de zapada" - cu cat presa prezinta mai scandalos acuzatii de coruptie, cu atat creeaza o toleranta mai mare a publicului la acest fenomen, actiunile mediatice fiind "complet contraproductive".

Studiul a fost realizat intre 1 ianuarie 2006 si 30 iunie 2009 de catre 35 de cercetatori de la universitatile din Konstanz si Tubingen (Germania), Institutul de cercetare a calitatii vietii (Romania), Centrul de strategii liberale (Bulgaria), Universitatea din Galatasaray (Turcia), Universitatea din Zagreb (Croatia), Universitatea Panteion (Grecia) si Centrul pentru studii sud-est europene de la Oxford University (Marea Britanie). Proiectul a costat 1,094 milioane de euro din bugetul de cercetare al Comisiei Europene.

Romania Libera