Universitatile romanesti castiga un milion de dolari doar din taxele de admitere

Marile universitati de stat au castigat cate un milion de dolari din admiterea de anul acesta: taxele de admitere au fost dublate de taxele pentru masterat, odata cu adoptarea sistemului Bologna.

Pentru universitatile de stat, admiterea reprezinta un prilej de a-si suplimenta veniturile, chiar daca o parte din sume sunt absorbite de concursul in sine, reprezentand remuneratia personalului didactic si cheltuielile materiale. Ca si in anii trecuti, in top se afla universitatile din Bucuresti si Iasi, care au adunat in jur de un milion de dolari fiecare. Universitatea Bucuresti, de pilda, a avut circa 25.000 de candidati pentru sesiunea din iulie, inca neincheiata, iar taxa medie de admitere a fost de 100 de lei. "Cifrele nu difera foarte mult fata de cele ale anului trecut, insa nu sunt foarte relevante pentru ca mai organizam o sesiune de admitere in septembrie pentru masterat si, de asemenea, pentru locurile care raman libere pentru primul ciclu de studii", spune prorectorul Romita Iucu de la Universitatea Bucuresti.

Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi a organizat in iulie admiterea si pentru primul ciclu de studii din sistemul Bologna, si pentru al doilea, adica pentru masterat. In conditiile acestea, a numarat 17.000 de candidati, dintre care 12.500 pentru studii de licenta, iar 4.500 pentru studii de masterat. "Aveam o ingrijorare privind numarul candidatilor la admitere, insa s-a dovedit a fi nejustificata. Intr-adevar, numarul candidatilor la studiile de licenta a scazut putin, de la 15.000 anul trecut la 12.500 anul acesta, insa s-a dublat, practic, cel al candidatilor pentru specializarile de masterat, ceea ce este un semn ca foarte multi absolventi de facultate aleg sa-si continue studiile in sistemul Bologna", spune Gheorghe Iacob, prorector la "Al. I. Cuza". Castigurile institutiei din taxa de admitere se ridica la 3,3 de milioane de lei, adica circa un milion de dolari, bani din care 30% facultatile sunt obligate sa ii dea la rectorat. Din suma ramasa, de asemenea, o parte acopera costurile admiterii, iar cu restul fiecare facultate, in virtutea autonomiei, poate decide singura ce sa faca.

Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj a castigat si ea 2 milioane de lei vechi din admiterea aflata inca in desfasurare, insa aici s-a organizat deocamdata, ca si la Universitatea Bucuresti, admiterea doar pentru studiile de licenta. "Taxele de admitere au variat de la 40 lei, la Teologie, de exemplu, la 220 lei, la Drept. Suma totala care s-a adunat in institutie, de 2 milioane de lei, reprezinta mai putin de o cincime din costurile salariale lunare de la «Babes-Bolyai»", spune Cristina Nistor, purtator de cuvant. La Universitatea din Cluj, pentru studiile de licenta, s-au inregistrat 21.000 de candidati, unii dintre ei inscriindu-se la mai multe facultati, tinand cont si de politica proprie institutiei de a acorda reduceri de pana la 50% din taxa de scolarizare pentru cea de-a doua specializare, urmata paralel.

Veniturile din taxele de admitere sunt insa mici in raport cu cele pe care universitatile le strang din taxele de scolarizare. Acestea nu pot fi insa estimate pana la inceputul semestrului I, cand candidatii admisi la mai multe specializari, unii chiar la universitati diferite, opteaza pentru o specializare sau, in cazuri rare, doua.

Cotidianul