Masurile anticriza se transforma in goana dupa bani

A propune masuri anticriza, a devenit pentru Guvernul roman mai mult decat o obisnuinta. Inca de la inceputul anului guvernantii nostri nu au facut altceva decat sa se intreaca in a da cat mai multe masuri, insa majoritatea dintre acestea au ramas doar pe hartie. In conditiile in care mediul de afaceri a solicitat de nenumarate ori guvernantilor masuri care sa sustina activitatea intreprinzatorilor, acestia cer la randul lor patronatelor sa aiba rabdare, fara a le da insa prea multe sperante de realizare. Astfel, Romania ''se lupta'' acum cu un al patrulea val de masuri anticriza, insa nu se stie ce incredere mai inspira Executivul mediului de afaceri.

Mai mult decat atat, noile propuneri de a combate criza, par mai degraba incercari de a aduce cat mai multi bani in vistieria guvernantilor si nu de a ajuta IMM si mediul economic. Asadar, potrivit concluziilor discutiilor purtate marti de PDL si PSD pe tema planului anticriza al PSD, Guvernul ia in calcul mentinerea impozitului forfetar pana la finele anului, vanzarea participatiilor minoritare ale statului si valorificarea cotelor de emisii atribuite prin Protocolul de la Kyoto.

Premierul Emil Boc si ministrii Finantelor, Economiei si IMM-urilor au discutat marti, la sediul Guvernului, timp de aproximativ trei ore, pe tema celor 24 de masuri ale programului anticriza propus de PSD.

Reprezentantii Guvernului au pus, normal, pe hartie masuri cuprinse in trei capitole, care vizeaza cresterea veniturilor bugetare, stimularea economiei si rationalizarea cheltuielilor bugetare, au declarat surse guvernamentale, potrivit NewsIn. Fiecare capitol cuprinde cate 10-12 masuri.

Poate tot amanandu-se atat luarea unor decizii, guvernantii se vor trezi la un moment dat ca efectele crizei s-au mai diminuat, iar asta nu va fi deloc meritul lor, si nu vor mai trebui sa se ''oboseasca'' atat de mult sa gaseasca solutiile necesare.

Deficitul bugetar a fost de 14,38 mld. lei, reprezentand 2,7% din PIB estimat si usor sub limita de 2,73% din PIB convenita cu FMI pentru primul semestru. Dupa primele cinci luni, bugetul general consolidat a inregistrat un deficit de 2,2% din PIB, in crestere cu 0,4% din PIB fata de nivelul consemnat la finele lunii aprilie. Veniturile la bugetul general consolidat au scazut cu 5,1% in primul semestru, comparativ cu perioada similara din 2008, de la 81,39 mld. lei la 77,27 mld. lei, in timp ce cheltuielile au urcat cu 5,6%, de la 86,79 mld. lei la 91,65 mld. lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor.

Pe termen scurt... vor bani

Printre masurile care ar duce la cresterea veniturilor bugetare, luate in calcul in cadrul discutiei de marti de la Palatul Victoria, se afla vanzarea terenurilor aferente caselor cumparate de fostii chiriasi in baza Legii 112/1995, incasarile fiind estimate la peste 1 miliard de euro. Pe de alta parte, urmeaza sa fie vandute participatiile minoritare ale statului  - de unde vor mai fi incasate alte 400 - 500 mil. euro.
O alta sursa de venit ar fi valorificarea unitatilor cantitatii de emisii de noxe atribuite prin Protocolul de la Kyoto - de unde se estimeaza ca s-ar incasa alte 1,5 - 1,8 mld. euro.

Astfel, printr-un calcul simplu, Guvernul are de gand ca prin noile masuri anticriza sa stranga peste 3 mld. euro. Unde vor merge acesti bani? Aici apare necunoscuta. Dar, nu cred ca mai e nevoie sa amintim ca vine campania electorala, care ar putea fi destul de costisitoare uneori.

In plus, liderii celor doua partide ar mai fi convenit ca impozitul forfetar sa nu fie eliminat pana la finele anului, pentru a putea face o "analiza completa" a efectelor introducerii acestuia, potrivit acelorasi surse. Toate acestea vin dupa ce mai multi ministri au declarat de nenumarate ori ca vor face tot posibilul ca impozitul minim sa fie eliminat din toamna, pentru ca nu aduce niciun beneficiu la buget, doar ''omoara'' mii de firme lunar.

Mai mult decat atat, pentru a creste veniturile Guvernului cat mai repede, presedintele AVAS, Mircea Ursache, a propus saptamana trecuta ca statul sa vanda 49% din actiunile CEC, in conditiile in care valoarea de piata a bancii nu a scazut din cauza crizei si sa diminueze capitalul social al FP cu 3,9%, respectiv 555,4 mil. lei, deoarece statul nu are bani pentru plata actiunilor subscrise.

"Capitalizarea CEC este o problema a CE. Eu am declarat public care e solutia pentru capitalizarea CEC, sa se vanda 49% din actiuni. Asta este o varianta a economiei de piata. Si la Transgaz, si la Transelectrica, de ce nu vindem 49%? E retorica intrebarea, ca nu vand eu, dar e o forma de capitalizare", a spus Ursache.

Pe termen lung... totul este in ceata

In ceea ce priveste stimularea economiei pe termen mediu si lung, printre masurile luate in calcul sunt neimpozitarea profitului reinvestit si utilizarea garantiilor si a ajutoarelor de stat pentru sectoarele din economie care au efect multiplicator. Un exemplu ar fi producatorul de autovehicule Renault care, potrivit surselor citate, ar antrena alti 600 de agenti economici (funizori). Reprezentantii Guvernului au stabilit, totodata, sa ia masuri pentru stimularea productiei interne de utilaje agricole. In ceea ce priveste plata TVA catre stat la incasarea facturii, nu la emiterea acesteia - o alta masura propusa de PSD - sursele citate spun ca masura contravine Directivei 112/2006 (privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata n.r.), prin urmare ar fi inaplicabila.

Masura PSD privind crearea unui fond national de locuinte care sa finanteze construirea a 50.000 de locuinte complet echipate pentru inchiriat nu a mai fost luata in calcul, avand in vedere ca in prezent se deruleaza si alte programe privind construirea de locuinte - fie locuinte sociale, fie ANL.

Astfel, se vede clar cum guvernantii iau in calcul doar acele masuri care vor aduce bani la buget in perioada imediat urmatoare, iar masurile benefice economiei si mediului de afaceri sunt purtate de la o sedinta la alta, sau mai nou, dintr-o comisie in alta.

Integral in Curierul National