Mediul de afaceri nu mai crede in masurile anticriza
Data publicarii: 19-08-2009 | AfaceriInvestitii, locuri de munca, stimularea consumului, TVA platit doar la incasarea facturii, sprijinirea masiva a exportatorilor, renuntarea la derogari si credite neperformante garantate de stat, deschiderea pietei agroalimentare romanesti, acestea sunt unele dintre masurile anticriza pe care si le doresc cei din mediul de afaceri.
Atat oamenii de afaceri, cat si analistii bancilor sustin ca masurile aprobate ieri de coalitie nu sunt decat niste propuneri pe o lista de declaratii fara substanta economica si care nu pot fi aplicate de la 1 septembrie, in conditiile in care Codul Fiscal si unele legi ar trebui modificate.
"Din punctul meu de vedere este un plan general, care se poate aplica la orice. Oamenii de afaceri care discuta cu ei (guvernantii - n.r.) nu reprezinta mediul de afaceri, acestia au facut si ei o afacere cu sprijin politic. Sunt rupti de realitate", a declarat ieri pentru "Financiarul" Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale din Industria Alimentara, Romalimenta. Si secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan, afirma acelasi lucru: "Masurile sunt pe lista de declaratii fara substanta economica. Si oricum nu intelegem de ce a durat atat. In plus, orice reglementare are norme, iar aprobarea acestora dureaza, trebuie schimbat si Codul Fiscal...".
Analistii remarca, la randul lor, lipsa de detaliere si de precizie a masurilor, motiv pentru care acestea vor avea un impact redus. "Formularea masurilor este prea vaga pentru a permite o evaluare a acestora, insa, la prima vedere, este probabil sa aiba un impact relativ redus in economie pe termen mediu, fiindca nu sunt orientate catre problemele structurale ale economiei. Nu putem evita la nesfarsit restructurarea aparatului bugetar", a declarat Nicolaie Chidesciuc, Senior Economist ING Bank Romania. In ceea ce priveste restructurarea din sectorul bugetar, nici patronatele nu cred ca aceasta va duce prea curand la reducerea cheltuielilor. "Nu cred in restructurarile de la bugetari, va trece cel putin anul pana cand s-ar putea intampla acest lucru," explica Minea.
Profitul reinvestit, deja tardiv
Referitor la stimularea profitului reinvestit, este a treia oara cand se vine cu aceasta propunere, iar masura pare deja tardiva. "Este trivial sa vorbim acum despre profit. Dar sa zicem ca exista profit. Care sunt concret investitiile scutite de impozit ? Cum se va aplica scutirea de la 1 septembrie?".
In acelasi timp, presedintele Romalimenta sustine ca va fi greu ca profitul reinvestit sa se "impace" cu impozitul forfetar. Vicepresedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Florea Parvu, a aratat ca, pentru a fi eficienta, aceasta masura trebuie aplicata nu numai pentru tehnologie, ci si pentru mijloace fixe, cladiri, hale de productie, magazine. In schimb, propunerile pentru investitii in mediu si irigatii sunt privite cu ochi buni, dar analistii sunt sceptici in privinta alocarii de bani. Nici pentru industria alimentara nu exista vreo solutie concreta. Minea sustine ca reprezentantii industriei alimentare nu au fost invitati la nicio discutie pentru a spune care sunt problemele.
La intrebarea ce masuri ar trebui luate, presedintele Romalimenta a declarat: "O campanie despre produs in Romania, doar Codul de Bune Practici este frectie la piciorul de lemn. Apoi, taxa pe valoarea adaugata platita doar la iesire, care ar duce la eliminarea pietei negre, si astfel s-ar avea un control pe orice, inclusiv pe cereale. Sustinerea deschiderii pietei romanesti agroalimentare in Uniunea Europeana, avand in vedere ca piata carnii este inca inchisa. In schimb, prelungirea perioadei de tranzitie in ceea ce priveste standardele de procesare, toate derogarile din industria alimentara sunt o tampenie; asta nu ne scoate din criza, duce doar la prelungirea ei si a pietei negre".
Confederatia Patronala din Industria Romaniei (CONPIROM) si Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (UGIR) - 1903 sustin ca o masura anticriza propice in acest moment este sprijinirea masiva a exportatorilor, avand in vedere ca Franta si Germania au iesit din recesiune, iar o mare parte din exporturile romanesti se concentreaza in aceste tari. "Exportatorii romani trebuie sa beneficieze de garantii de stat si de inlesniri in ceea ce priveste plata taxelor, achizitiile si fluxul de productie, pentru ca, prin relansarea exporturilor, ei pot salva si chiar crea noi locuri de munca si, in plus, pot aduce la Bugetul de stat contributii insemnate", arata presedintii CONPIROM si UGIR-1903, Ioan Cezar Coraci si Vasile Turcu.
Integral in Financiarul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- PIB-ul Romaniei a crescut cu 2,1% in trimestrul III fata de trimestrul anterior, dar ramane in scadere pe ansamblul anului
- Allianz raporteaza un profit operational record de 14,1 miliarde de euro in primele noua luni din 2026
- BT a procesat un record de 12 milioane de tranzactii in ziua de Black Friday
- Vanzarea bunurilor personale online: cand devine activitate economica si ce implicatii fiscale apar
- 5 factori care pot face diferenta intre un exit bun si unul exceptional, potrivit Deloitte Romania
- XTB raporteaza un profit net in crestere cu 295% in trimestrul trei, pe fondul unui aflux record de clienti noi
- Romania a depasit 5 milioane de metri patrati de retail modern, dar ramane sub media regionala
- Romania a platit aproape un miliard de euro pentru plasticul nereciclat in mai putin de cinci ani
- Studiu: Aproape o treime dintre romani ignora riscurile financiare legate de locuinta
- Comisia Europeana si ANAF intensifica atentia asupra taxarii persoanelor cu averi mari
- Sapte din zece companii din Romania nu sunt pregatite pentru controalele fiscale digitale
- Aproape 55% dintre angajatii romani se simt obositi sau suprasolicitati saptamanal
- Piata industriala si logistica a incetinit cu 30% in primele noua luni, dupa anul record 2025
- 15.000 de clienti ING Bank Romania au deschis cont prin platforma de investitii ING Invest
- Activele fondurilor de pensii private au urcat la 246,2 miliarde de lei, in crestere de 39%