De ce nu vor bancherii legea falimentului personal?
Data publicarii: 08-09-2009 | Finante-BanciIn Statele Unite, Marea Britanie, Germania, debitorul aflat in incapacitate de plata si declarat in faliment poate preda bancii cheile casei, urmand ca finantatorul sa se descurce cum poate cu proprietatea sa.
In Romania, datornicul executat silit de banca poate plati rate ani buni dupa ce a pierdut casa. Asociatiei Romane a Bancilor i se pare normal, de vreme ce refuza orice lege care ar reglementa falimentul debitorului. Care sunt argumentele ARB?
In acest moment, exista un proiect de lege ce urmeaza sa reglementeze conditiile in care debitorul persoana fizica poate solicita falimentul personal. Invitata sa-si spuna punctul de vedere, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) se declara impotriva. In primul rand, "o protectie «exagerata» a debitorilor persoane fizice in detrimentul protectiei sistemului financiar si a altor creditori, fara a tine cont de interesele acestora, nu se incadreaza in masurile ce trebuie luate la nivel national pentru a se inregistra o redresare economica" sunt de parere bancherii (aveti integral argumentatia ARB pe http://acbdr.wordpres.com). Cu alte cuvinte, daca o banca s-ar trezi cu cheile locuintei pentru care a oferit un credit la o valoare a proprietatii umflata pe piata, marcand o pierdere in momentul in care o revinde, asta ar reprezenta o stavila in calea reluarii cresterii economice?
Adica bancile nu vor mai avea bani de alte credite, se sugereaza in comunicatul ARB, iar asta ar tempera consumul. De parca de o noua crestere haotica, pe consumul alimentat din credit, am avea nevoie acum, cand majoritatea familiilor au cel putin un imprumut de rambursat. Despre responsabilitatea bancherilor care au dat imprumuturi frecandu-si mainile de bucurie ca pot astepta plata ratelor timp de 30 de ani pentru achitarea unui apartament de doua camere in Militari cotat la 100.000 euro in 2007 nu se sufla nici o vorba in comunicat. Nu cumva faptul ca exista faliment personal ii va tempera pe bancheri sa mai acorde astfel de credite pentru imobile supraevaluate? Cand te astepti si la corectii, nu dai imprumuturi cu grad de indatorare de 70% pentru o proprietate care nu face banii.
"Proiectul de lege va oferi multor debitori posibilitatea apelarii la «falimentul scuzabil», ceea ce va duce la transferarea aproape integrala a consecintelor economice (scaderea pretului imobilelor, deprecierea leului fata de anumite valute, cresterea dobanzilor) si sociale (disponibilizari, reduceri de salarii, cresteri de preturi pentru utilitati, alimente) din ultima perioada in patrimoniul finantatorilor/creditorilor", afirma la punctul 2 bancherii. Adica, scaderea valorii imobilelor e un lucru rau. In SUA, in ultimii o suta de ani, cu tot balonul imobiliar din 2000-2006, pretul unei locuinte medii, ajustat cu inflatia, abia a urcat cu 100%. In Romania, un apartament de doua camere in Bucuresti a crescut de la 10.000 euro in anul 2000 la peste 100.000 euro in 2007, ramanand in prezent, cu toata corectia indusa de criza, de peste doua ori mai scump decat valoarea de reconstructie la cheie.
Bancherii vor, se pare, locuinte scumpe, pentru a oferi credite de valori tot mai mari pentru achizitionarea lor, insa nu vor sa incaseze si pierderi daca valoarea acestora mai si scade. Eventual, acestea vor fi transferate tot debitorilor, care isi pierd si casa, si pot fi siliti sa achite si ratele pana acopera diferenta dintre valoarea initiala a creditului si suma obtinuta din executarea silita. Lasam la o parte faptul ca multe locuinte vandute prin licitatii netransparente ajung tot pe mana unor apropiati ai industriei financiare. Cresterea dobanzilor pomenita drept gogorita in comunicat poate fi decisa, eventual, tot de bancheri, pentru a-si recupera pierderile rezultate in urma adoptarii legii falimentului personal, transferand celorlalti debitori disciplinati costurile.
"Posibilitatea debitorilor - prin achitarea doar a 75% din totalul creantelor prin plata anticipata sau prin planul de reorganizare - de a beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si din evidentele publice a consecintelor juridice ale insolventei va incuraja debitorii sa se indatoreze excesiv, apeland ulterior la procedura falimentului scuzabil, cu toate consecintele favorabile acestuia: plata a doar 75% din datorii, radierea din biroul de credit, din CRB, CIP, alte registre de evidenta", subliniaza bancherii. Cu alte cuvinte, daca prin proiectul de lege debitorul poate achita anticipat 75% din suma datorata, scapand de presiunile bancii, asta il va determina sa se comporte iresponsabil, nereturnand eventual imprumutul integral.
Integral in Romania Libera
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- PIB-ul Romaniei a crescut cu 2,1% in trimestrul III fata de trimestrul anterior, dar ramane in scadere pe ansamblul anului
- Allianz raporteaza un profit operational record de 14,1 miliarde de euro in primele noua luni din 2026
- BT a procesat un record de 12 milioane de tranzactii in ziua de Black Friday
- Vanzarea bunurilor personale online: cand devine activitate economica si ce implicatii fiscale apar
- 5 factori care pot face diferenta intre un exit bun si unul exceptional, potrivit Deloitte Romania
- XTB raporteaza un profit net in crestere cu 295% in trimestrul trei, pe fondul unui aflux record de clienti noi
- Romania a depasit 5 milioane de metri patrati de retail modern, dar ramane sub media regionala
- Romania a platit aproape un miliard de euro pentru plasticul nereciclat in mai putin de cinci ani
- Studiu: Aproape o treime dintre romani ignora riscurile financiare legate de locuinta
- Comisia Europeana si ANAF intensifica atentia asupra taxarii persoanelor cu averi mari
- Sapte din zece companii din Romania nu sunt pregatite pentru controalele fiscale digitale
- Aproape 55% dintre angajatii romani se simt obositi sau suprasolicitati saptamanal
- Piata industriala si logistica a incetinit cu 30% in primele noua luni, dupa anul record 2025
- 15.000 de clienti ING Bank Romania au deschis cont prin platforma de investitii ING Invest
- Activele fondurilor de pensii private au urcat la 246,2 miliarde de lei, in crestere de 39%