Metoda de economisit bani in timp de criza

Nici macar recesiunea economica nu ne impiedica sa punem bani deoparte. Aceasta tendinta rezista mai ales ca plasa de siguranta impotriva riscurilor. Banii sunt pusi la ciorap sau la banca pentru zile negre si pentru batranete. Ca investitii, romanii prefera in aceasta perioada sectorul imobiliar, apoi depozitele bancare.

Populatia a reactionat la criza prin scaderea consumului si cresterea tendintei spre economisire, in ciuda capacitatii reduse de acumulare a averii, consecinta a crizei economice.

Rezultatele unui studiu realizat de Grupul UniCredit arata ca indatorarea mai mica si consumul mai redus semnifica o tendinta mai pronuntata spre economisire. Desi veniturile au fost mici, economiile s-au redresat in 2009 fata de valorile reduse din 2008.

Economisirea nu este insa un demers la fel de usor ca acum doi ani: oamenii cauta acum sa se asigure in fata riscurilor crizei, punand bani deoparte in special pentru zile negre si pentru copii.

Aceasta este concluzia barometrului de opinie realizat de GfK in 13 tari central si est-europene care arata ca in aceste state produsele de economisire ocupa locul al doilea in randul serviciilor financiare, dupa conturile bancare, iar motivele pentru care oamenii economisesc nu variaza foarte mult de la o tara la alta.

Studiul arata ca, in ciuda acestei tendinte, in Romania, pozitia a doua in topul produselor bancare este detinuta in prezent de credite.

Motivatii pentru economisire

Prima motivatie, comuna pentru toate statele analizate este "economisirea pentru zile negre" care sa acopere nevoile obisnuite, zilnice, dar si situatiile domestice neprevazute. Al doilea motiv este sprijinirea copiilor in special pentru facultate, urmata de "rezerve pentru batranete" sau "rezerve pentru mai tarziu", precum si economii pentru vacante.

In cazul romanilor, 29% au ales primul motiv, 28% pun bani deoparte pentru copii, iar 25% sunt preocupati de rezervele personale pentru batranete.

In opinia psihologului Mirela Tirlie,  nesiguranta si insecuritatea financiara pot constitui principala cauza a comportamentului de economisire in contextul actual.

"Nevoia de securitate materiala dicteaza comportamente mai prudente, iar o suma pusa deoparte ii poate face pe oameni sa se simta mai linistiti cu privire la viitor", spune Tirlie.

Ea sustine ca tara noastra este un spatiu in care influentele societatii de consum au patruns de putina vreme si, prin urmare, obisnuintele romanilor sunt mai degraba exersate in sensul economisirii decat al consumului.

Sociologul Alfred Bulai spune ca spre deosebire de "modelul romanesc", care se concentreaza pe "a strange", modelul occidental a dezvoltat indivizi care platesc bunul abia dupa ce il au. "Occidentalii sunt «legati de sistem», de aceea banca este mult mai puternica la ei in raport cu individul decat in Romania. Nu exista, asadar, un model ideal", considera Bulai.

In opinia sa, cultura noastra este puternic rurala, cu o pondere mai mica a culturii industriale si, de aici, atitudinea de economisire. "In mediul rural, batranii strangeau prosoape pentru zile negre. Acesta este un efect al culturii de supravietuire in care oamenii incearca sa acumuleze pentru a avea rezerve", sustine sociologul.

Integral in Adevarul